Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu s-a întâlnit ieri cu liderii grupurilor parlamentare de la Senat, principalul subiect fiind negocierea ponderii în Biroul permanent şi în comisii, prilej cu care le-a prezentat şi cererea de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. El a menţionat că cererea trebuie să aibă minimum o treime din semnăturile deputaţilor şi senatorilor, urmând a fi înaintată Curţii Constituţionale, pentru obţinerea avizului consultativ. "După acest aviz, cererea va fi supusă votului Parlamentului şi va intra în vigoare. Calendarul pe care doresc să îl fac public este 23 septembrie, votul Parlamentului în plenul reunit, pe baza cererii de suspendare, urmat de referendum, pe 2 noiembrie, simultan cu primul tur al alegerilor prezidenţiale", a anunţat Tăriceanu. El a mai spus că nu va solicita, după eventuala demitere a lui Traian Băsescu, funcţia de preşedinte interimar, care ar urma să fie exercitată de preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.
Călin Popescu Tăriceanu a anunţat că a finalizat şi documentul prin care cere suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu. Cererea cuprinde trei elemente pentru care se doreşte demiterea lui Traian Băsescu, şi anume faptul că preşedintele s-a implicat în campania PMP, intervenţia directă la preşedintele Comisiei Europene, în cazul comisarului european şi raporturi instituţionale în forme necivilizate.
La rândul său, preşedintele Traian Băsescu declara, săptămâna trecută, răspunzând unei întrebări legate de un eventual demers pentru o nouă suspendare a sa din funcţie, că intră în campanie "şi nu o să le fie bine", el adăugând că în campanie are "capacitate uriaşă de revitalizare".
După reţinerile lui Dragnea, Ponta a găsit sprijin la tata socru
Cu o zi înainte, premierul Victor Ponta declara că iniţiativa lui Călin Popescu Tăriceanu va fi discutată în PSD, menţionând că este vorba despre un demers serios şi precizând că orice zi fără Traian Băsescu reprezintă un rău mai puţin pentru ţară.
Liderul grupului PSD din Senat, Ilie Sârbu, este de părere că şeful statului se face vinovat de fapte "mult mai multe şi mult mai grave" decât cele prezentate de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în cererea de suspendare pe care a înaintat-o luni liderilor grupurilor parlamentare. Ilie Sârbu a adăugat că la nivelul PSD nu s-a purtat încă o discuţie pe tema suspendării preşedintelui Traian Băsescu, dar a precizat că poziţia oficială a PSD va fi stabilită la nivelul conducerii partidului.
Recent, secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, şi-a manifestat scepticismul faţă de o nouă tentativă de suspendare a lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte, menţionând timpul scurt pentru aplicarea tuturor procedurilor, dar şi apropiatul final al mandatului prezidenţial.
Opoziţia nu este interesată de "praful aruncat în ochii românilor"
Alianţa Creştin-Liberală (ACL) nu este interesată de demersul de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu şi nu este de partea iniţiatorilor, a declarat liderul PDL, Vasile Blaga. "Este praf în ochii românilor, domnul prim-ministru ar trebui să fie chemat de Tăriceanu în Parlament şi să răspundă abuzurilor repetate pe care Guvernul le face, să răspundă pentru proasta guvernare. Aţi văzut la întâlnirea pe care Ponta a avut-o cu investitorii ce i-a spus reprezentantul Departamentului de Stat domnului Ponta, că astfel de acţiuni, intervenind abrupt în procesul electoral, în scopul de a-şi crea un avantaj şi de a falsifica alegerile, vor duce la plecarea investitorilor sau nevenirea lor în ţară. Poziţia noastră este clară în continuare: nu suntem interesaţi de acest demers şi nu suntem de partea celor care îl iniţiază", a spus Blaga, după şedinţa ACL. Liderul PDL consideră că demersul de suspendare din funcţie a şefului statului nu le este de folos românilor.
Ce presupune suspendarea preşedintelui
Referendumul pentru demiterea preşedintelui organizat concomitent cu primul tur al prezidenţialelor are nevoie de prezenţa a 50% din numărul alegătorilor pentru validare şi trebuie organizat la maximum o lună după suspendare, astfel încât Parlamentul trebuie să voteze suspendarea cel mai devreme pe 3 octombrie.
Legea referendumului în noua formă, cu un cvorum redus la 30%, a fost publicată pe 16 decembrie 2013 în Monitorul Oficial. Conform deciziei Curţii Constituţionale, legea intră în vigoare la un an de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, prin urmare după alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014. în acest context, un referendum concomitent cu alegerile prezidenţiale poate fi organizat în noiembrie 2014 doar cu un cvorum de 50% din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.