• şeful judeţului, Francisk Chiriac, a anunţat, recent, că urmează să solicite o analiză de la Inspectoratul Şcolar Judeţean privind natalitatea din localităţile brăilene şi şcolile/grădiniţele care ar putea rămâne fără obiect de activitate în următorii ani • acesta a punctat că banii daţi de la Consiliul Judeţean în această direcţie se vor concentra în special pe şcolile din comune/oraşe şi nu pe cele din “vreun cătun” • în aceeaşi ordine de idei, Chiriac a anunţat că 2018 este ultimul an în care se vor mai aloca bani pentru proiecte cofinanţate alături de primării, deoarece grosul se va duce către drumuri şi spitalul judeţean
Se strânge cureaua la Consiliul Judeţean în ceea ce priveşte alocările de bani pe proiecte care nu vizează infrastructura mare, în special în privinţa cofinanţărilor cu primăriile. Asta a anunţat, recent, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, precizând că 2018 este ultimul an în care va mai semna cofinanţări pe proiectele primarilor din judeţ. Motivul? Banii s-au cam terminat, iar priorităţile judeţului vizează în mod special drumurile şi spitalul judeţean.
“Am vorbit acum cu primarii ca şi idee (n.r. - după şedinţa extraordinară a CJ Brăila din 23 ianuarie), despre cofinanţări pe anul acesta. Va fi ultimul an în care vom cofinanţa proiectele UAT-urilor, cu sume mai mici, într-adevăr. Pentru că exact cum am spus de fiecare dată, banii Consiliului Judeţean se termină. Nu e un sac fără fund! Acum suntem în proiecţie bugetară. Am alocat anul acesta mulţi bani pe cele două domenii pe care le tot amintesc: drumurile judeţene şi spital. Vom da bani la cofinanţări, dar pe proiectele europene privind drumurile. Bani din bugetul propriu tot pentru drumurile judeţene şi bani din fondul de dezvoltare a CJ, pe Spitalul judeţean, cele patru corpuri (A, B, C, D)”, a declarat Chiriac. Sursa citată a ţinut să adauge că sumele pe care Consiliul Judeţean le are de dat pe cofinanţările proiectelor pe bani europeni legate de reabilitarea mai multor segmente importante de drumuri, conduc indirect către strâmtorarea bugetului pentru alte proiecte subsidiare. Printre acestea se numără, din păcate şi şcolile din judeţ unde numărul de copii este în scădere, după cum a dat de înţeles Chiriac.
«Nu mai este necesar să facem o şcoală într-un cătun. Ar fi o investiţie proastă»
Preşedintele CJ Brăila susţine că majoritatea primarilor din judeţ au reabilitat deja şcolile din comune şi oraşe, aşa că ar mai fi doar câteva proiecte în cofinanţare care vizează reabilitări de grădiniţe. Chiar şi aşa, Chiriac recunoaşte că o mare problemă o reprezintă obţinerea autorizaţiei de funcţionare pentru o parte dintre clădirile renovate, deoarece localităţile încă nu au apă potabilă. Problemă despre care şeful CJ susţine că şi-ar găsi rezolvarea odată cu punerea în aplicare a mega-proiectului Companiei de Utilităţi Publice Dunărea Brăila, de modernizare a reţelei de apă din întreg judeţul.
“Într-adevăr au o problemă din câte ştiu eu - şi aici trebuie să vedem cum o reglăm cu Direcţia de Sănătate Publică -, pe partea de autorizaţie de funcţionare. Pentru că suntem în anul minţii. În momentul de faţă nu toate UAT-urile au apă potabilă şi deşi şcolile sunt dotate cu termopane, funcţionează în clădiri noi, au încălzire - chiar dacă au centrală pe lemne sau pe gaze -, în schimb pentru autorizaţie de funcţionare le trebuie apă potabilă. Dar lucrurile astea cred că se pot rezolva în momentul în care mergem cu proiectul mare pe apă şi canalizare. Deci atunci când fiecare UAT va avea apă potabilă de la Dunăre cred că nu va mai fi niciun fel de problemă”, a afirmat Chiriac.
Mergând pe aceeaşi idee a monitorizării la sânge în privinţa finanţărilor de proiecte pe viitor, preşedintele CJ a precizat că are de gând să îi solicite o analiză inspectorului şcolar general Cătălin Canciu, cu privire la numărul de elevi din localităţi, natalitatea şi şcolile sau grădiniţele care riscă să rămână fără obiect de activitate în următorii ani. Chiriac susţine că nu ar mai fi o investiţie potrivită reabilitarea şcolilor din sate, ci atenţia ar trebui pusă pe cele mai mari, din comune, cumulat cu asigurarea transportului elevilor. Şeful judeţului a confirmat că deja se discută despre desfiinţarea de clase în unele şcoli din judeţ.
“La Cotu Lung, Lişcoteanca, la Bordei Verde în Gavrielescu, mai ales la Siliştea unde au şapte sate. Sunt câteva astfel de situaţii. Încercăm. De asta am pus şi pe PNDL - de la Cotu Lung 4 - 5 km, pentru că a fost distrus microbuzul acela. Sper să începem efectiv. Pentru că toate proiectele la PNDL înseamnă proiectare plus execuţie. (...) Este un lucru foarte important legat de şcoli şi grădiniţe. Trebuie făcută o analiză concretă din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean, care ne este «foarte aproape», în care să ne spună exact, pe fiecare Unitate Administrativ Teritorială, care este ponderea şi statistica legată de noile generaţii şi şcoli. Pentru că vă dau un exemplu: nu mai este necesar să facem o şcoală într-un cătun. Ar fi o investiţie proastă, rea. Atunci, trebuie să marjăm pentru tot ce înseamnă şcoală, grădiniţă de comună, reşedinţă de UAT. (...) Aşteptăm şi noul Guvern să vedem ponderea cu microbuzele. Pentru că sunt anumite UAT-uri care au microbuze dar nu le folosesc. Vreau să încercăm să le luăm noi, să avem o discuţie cu primarii şi unde există mai mulţi elevi, să nu mai vină de două ori maşina, ci să aibă două microbuze la dispoziţie în acelaşi timp şi toţi copii să ajungă la ora 8:00 la cursuri. Asta este dorinţa mea, să vedem dacă reuşim anul acesta”, a conchis Chiriac.
