Ministerul Justiţiei organizează a doua dezbatere publică pe tema introducerii pragului valoric pentru infracţiunea de abuz în serviciu, după ce judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit că este nevoie de această precizare. La discuţii vor participa reprezentanţii instanţelor, parchetelor şi ai CSM, dar şi cei ai organizaţiilor magistraţilor, avocaţi, notari şi executori.
Aseară, corupţia şi impunerea unui prag pentru abuzul în serviciu au scos, din nou, oamenii în stradă. Circa o mie-două de perasoane au protestat în Piaţa Victoriei din Bucureşti. Manifestații au fost și în alte orașe din țară.
Astăzi, la dezbaterea organizată la sediul Ministerului Justiției, ministrul Tudorel Toader se va întâlni, începând cu ora 10:00, cu reprezentanții instituțiilor din cadrul sistemului judiciar, asociațiilor profesionale ale magistraților, mediului academic și profesiilor juridice liberale.
Pe 28 iunie, reprezentanții societății civile au sugerat, în cadrul primei dezbaterii referitoare la redefinirea abuzului în servicu, eliminarea pragului prin transformarea infracțiunii în una „de pericol", fie stabilirea unui prag minim.
Codru Vrabie, reprezentant al Asociației Funky Citizens, a sugerat modificarea infracțiunii de abuz în serviciu, astfel încât ea să nu mai fie o infracțiune de rezultat, ci să fie o infracțiune de pericol, în acest fel nemaifiind nevoie de prag.
„Nu credem că este neapărat nevoie de prag. (...) Parlamentul și dumneavoastră, prin Ministerul Justiției, aveți posibilitatea să înaintați o astfel de propunere Parlamentului, pentru că ține de politica penală a statului român, de filozofia penală din Codul penal. Vă sugerăm să modificați infracțiunea de abuz în serviciu din articolul 297, în așa fel încât ea să nu mai fie o infracțiune de rezultat, ci să fie o infracțiune de pericol. În momentul în care face această redefinire, nu mai încape niciun fel de discuție despre vreun prag, pentru că pragul este indisolubil legat de existența rezultatului”, a propus Codru Vrabie în cadrul dezbaterii, potrivit Agerpres.
El a explicat că în istorie a existat o perioadă în care abuzul în serviciu era reglementat ca o „infracțiune de pericol”.
„Infracțiunea de abuz în serviciu, încă de la Dongoroz (Vintilă Dongoroz — n.r.) încoace, pare să fie o infracțiune de rezultat, însă, în Codul lui Cuza din 1865, infracțiunea era una de pericol. În filozofia capitolului de infracțiuni de serviciu există și infracțiuni de pericol, și infracțiuni de rezultat, dar, dacă ne uităm la abuzul în serviciu, ne întrebăm care este valoarea ocrotită. Noi credem că valoarea ocrotită este exercitarea atribuțiilor de serviciu cu respectarea legii. Nu poate să fie ocrotită valoarea rezultată din încălcarea legii și cauzarea unei vătămări sau unui prejudiciu”, a motivat Vrabie.
În schimb, Asociația APADOR-CH a susținut că este pentru introducerea unui prag rezonabil.
„Din punctul de vedere al APADOR-CH, modul cum este formulat acum abuzul în serviciu este foarte lipsit de predictibilitate, în primul rând datorită faptului că soluția de clasare pe care o poate da un procuror este subiectivă și, ca urmare, să afirm că susțin introducerea unui prag rezonabil, prag care trebuie stabilit, nu de APADOR-CH, ci de cine poate face o estimare a gravității unei pagube și să ne uităm care este diferența între ciobitul farului și plecarea fără frână și fără lumini noaptea. Din punctul nostru de vedere, ar trebui să se ducă destul de jos pragul. În plus, deși fapta cea de sub prag ar rămâne nesancționată penal, ea trebuie totuși sancționată și opinia noastră este că, pe lângă recuperarea prejudiciului, ar trebui să fie însoțită de o amendă nepenală, care să fie în cuantum cel puțin egală cu prejudiciul cauzat”, a spus Maria Nicoleta Andreescu, președinte APADOR-CH.
Cazul Bombonica
Curtea Constituțională considera, în motivarea deciziei prin care a fost soluționată excepția de neconstituționalitate ridicată de Bombonica Prodana, fosta soție a președintelui PSD, Liviu Dragnea, că dispozițiile penale în vigoare cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu "sunt formulate în sens larg și în termeni vagi".
„Dispozițiile penale în vigoare sunt formulate în sens larg și în termeni vagi, ce determină un grad sporit de impredictibilitate, aspect problematic din perspectiva art.7 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și a altor cerințe fundamentale ale principiului statului de drept, această redactare constituind premisa unor interpretări și aplicări arbitrare/aleatorii”, se arăta în motivarea publicată, pe 21 iunie, pe site-ul CCR.
Conform sursei citate, o astfel de omisiune are relevanță constituțională, deoarece afectează drepturi și libertăți fundamentale ale persoanei împotriva căreia se formulează o acuzație penală. În această situație, CCR consideră necesară instituirea unui prag al pagubei și circumstanțierea vătămării produse prin comiterea faptei, în funcție de care să se aprecieze dacă este sau nu vorba de o infracțiune.
CCR preciza, totodată, că nu are competența de a remedia acest viciu normativ, întrucât ar intra în sfera exclusivă de competență a legiuitorului primar sau delegat și, astfel, și-ar depăși atribuțiile legale.
„Curtea subliniază că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariția unor situații de incoerență și instabilitate", se menționa în motivare.
