Potrivit unor informaţii apărute, zilele trecute, în presa centrală, Comisia Europeană ameninţă că va da statul român în judecată, la Curtea Europeană de Justiţie, dacă până la jumătatea acestui an nu va demonstra că a luat măsuri eficiente pentru reducerea concentraţiei de PM10 din aer, în mai multe zone cu probleme de pe teritoriul ţării. PM10 este un indicativ ce desemnează particulele mai mici de 10 microni. Aceste particule sunt generate natural de vulcani, furtuni, arderi de vegetaţie, aerosoli marini, însă apar şi în urma activităţilor umane, cum ar fi industria, traficul auto, încălzirea locuinţelor etc. Problema este că, fiind atât de mici, PM10 reprezintă o reală ameninţare pentru oameni, deoarece trec de filtrul nazal şi ajung în plămâni, provocând o gamă variată de boli, funcţie de compoziţie şi provenienţă (poluare industrială, emisii ţevi de eşapament, praf încărcat cu diverşi viruşi şi bacili ş.a.m.d.). Vorbim despre astm, cancer pulmonar, boli ale aparatului respirator, boli cardiovasculare. Se estimează că, anual, circa 200.000 de europeni mor din cauza bolilor cauzate de PM10 din atmosferă.
Printre zonele din România marcate cu culoarea roşie, ce desemnează depăşiri ale concentraţiei maxime admise de PM10, se află şi judeţul Brăila, implicit municipiul nostru. Autorităţile de mediu de pe plan local spun, însă, că la Brăila nu se depăşeşte decât accidental, de câteva ori pe an, limita maximă de PM10, care este de 50 micrograme/metru cub/zi. Astfel, media anuală de astfel de pulberi în atmosferă, calculată în baza datelor culese de cele cinci staţii de monitorizare a calităţii aerului existente pe raza municipiului şi la periferie, se încadrează între 24,7 şi 38,2 mg/m3, deci mult sub limita admisă, de 50 mg/m3.
Staţiile de monitorizare a calităţii aerului de pe raza municipiului nu indică depăşiri ale concentraţiei de PM10
Mizeria din aer, în formule matematice
"Măsurătorile nu indică depăşiri ale concentraţiei de PM10. Cu toate acestea, Brăila a fost inclusă de autorităţile centrale în lista judeţelor cu probleme. Decizia s-a bazat pe un model matematic ce a luat în calcul numărul de locuitori existenţi, metodele de încălzire, condiţiile de trafic, infrastructura rutieră şi alte asemenea aspecte", ne-a explicat Dumitru Bâja, purtătorul de cuvânt al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila. Respectiva modelare matematică a fost realizată în 2009, de o firmă specializată, contractată de Ministerul Mediului.
Aşadar, chiar dacă analizele staţiilor de monitorizare ar trebui să ne liniştească, oferindu-ne cifre din care reiese că atmosfera Brăilei nu este poluată, calculele matematice au demonstrat că, atât timp cât mare parte din populaţie se încălzeşte iarna arzând lemne, există maşini prea multe şi copaci prea puţini, infrastructura rutieră e la pământ, reţelele de termoficare sunt vechi şi ineficiente, este imposibil să nu avem concentraţii de PM10 foarte mari. De altfel, nu este nevoie de matematică pentru a observa că atmosfera Brăilei este încărcată de praf. E de ajuns să vedem cât de repede se prăfuiesc maşinile parcate pe străzile oraşului. Iar acest praf rezultă de pe şantierele în lucru, ce nu respectă normele de mediu, de pe "spaţiile verzi", care sunt, de fapt, în marea lor majoritate, porţiuni de pământ neîngrijite, fără flori, fără gazon. Brăilenii se plâng că praf fin se formează şi din fecalele nenumăraţilor câini maidanezi. Acestea, odată uscate, se transformă în pulberi ce sunt purtate de vânt direct în plămânii noştri.
Ce "măsuri" iau autorităţile locale
După ce judeţul nostru a fost încadrat ca "zonă roşie", Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Brăila a primit sarcină, de la Ministerul Mediului, să întocmească un program de gestionare a calităţii aerului. Acest program a fost elaborat anul trecut şi cuprinde măsuri ce trebuie luate atât la nivelul municipiului Brăila, cât şi al comunelor Cazasu, Chiscani, Frecăţei, Gropeni, Măraşu, Romanu, Tichileşti, Tudor Vladimirescu şi Vădeni.
Maşinile care rulează în viteză pe drumurile de ţară adună pe caroserie kilograme de praf
În ceea ce priveşte municipiul, setul de măsuri ce trebuie adoptat de autorităţile locale se referă, printre altele, la creşterea gradului de izolare a clădirilor, în vederea eficientizării energetice şi a reducerii poluării generate de Termocentrală, promovarea panourilor solare, ca surse alternative de energie, reabilitarea şi modernizarea sistemului centralizat de termoficare. Alte măsuri vizează întreţinerea şi modernizarea străzilor, realizarea de parcări pentru fluidizarea traficului, încurajarea utilizării transportului public prin modernizarea parcului auto, curăţarea străzilor prin îndepărtarea în timp real a materialului antiderapant folosit în timpul iernii etc.
Dintr-o informare întocmită de reprezentanţii APM reiese că autorităţile locale au raportat realizarea unora dintre măsurile prevăzute în programul de îmbunătăţire a calităţii aerului. Astfel, Primăria a raportat reabilitarea termică a câtorva şcoli, realizarea de plombări asfaltice pe 139 kilometri de străzi, realizarea a 309 locuri de parcare noi, ridicarea a 4 (patru!) autovehicule abandonate pe domeniul public. Au fost plantaţi 3.668 arbori, 11.280 arbuşti şi gard viu pe o lungime de 2.676 metri. S-a mai raportat, de asemenea, salubrizarea zilnică a 350 kilometri de străzi. Aici e de precizat că această salubrizare, adică măturarea străzilor, încă se face cu metode arhaice (mături de răchită), generatoare de praf în atmosferă. Alte informaţii existente în respectivul raport indică începerea lucrărilor la montarea unor panouri solare pentru prepararea apei calde menajere, la Spitalul de Obstetrică-Ginecologie şi la Spitalul Judeţean, pavilioanele A şi B. Aceste investiţii au ca termen de finalizare anul 2011.
În mediul rural, măsurile raportate de primari pentru conformarea în programul de îmbunătăţire a calităţii aerului se referă, în general, la reabilitarea termică a unor clădiri, realizate pe cheltuiala proprietarilor acestora, salubrizarea unor margini de drumuri şi maluri de ape curgătoare, montarea de indicatoare rutiere, pentru fluidizarea traficului etc. Marea problemă a satelor rămâne, însă, existenţa uliţelor neasfaltate. Unele sunt acoperite cu pietriş, altele au rămas drumuri de pământ, de pe care se ridică nori uriaşi de praf, în urma maşinilor rulate cu viteză de sătenii care şi-au schimbat recent Dacia cu maşini SH, aduse din afară.
