Despre prima carte a vorbit Ilie Negrea, un membru al echipei care a lucrat la proiectarea navei "Independenţa", supranumită "Titanicul românesc". El a evidenţiat faptul că nava a fost una dintre cele mai mari din flota românească, că a fost foarte bine gândită, dar că imediat după finalizare au şi început să apară semne că drumul său nu va fi foarte lin. La lansarea din 1977 sticla de şampanie aruncată de Elena Ceauşescu, aşa cum se obişnuia, nu s-a spart, semn că nava va avea ghinion. Şi n-a fost simplă superstiţie, chiar la prima ieşire, nava a fost aproape de catastrofă. "La intrarea în Bosfor, din cauza unor neglijenţe la sistemul de alimentare, nava s-a oprit şi a intrat în derivă, îndreptându-se spre mal. Din fericire, atunci căpitanul a reuşit să o oprească la 50 de metri de mal şi a evitat o catastrofă, dar una dintre ancore s-a rupt.
{flv}24nava{/flv}
Catastrofa din 1979, nu a mai putut fi evitată însă şi 42 de marinari şi-au pierdut viaţa", a explicat Ilie Negrea. Autorul cărţii, ziaristul Constantin Cumpănă, a spus că a lucrat la documentare timp de 16 ani, că a adunat foarte multe informaţii, iar în carte sunt prezentate doar o parte dintre ele. "Era una dintre cele mai mari nave româneşti, avea o lungime de 304 metri, sală de sport, cinema, două lifturi, un confort sporit şi o capacitate de 150.000 de tone, deşi în portul Constanţa nu putea intra decât cu aproximativ 100.000 de tone. În ziua fatidică de 15 noiembrie 1977, o navă grecească a intrat în coliziune cu nava românescă încărcată cu ţiţei brut. Jerba de scântei provocată de ciocnirea navelor a aprins petrolul şi nava românească a sărit în aer. Doar trei oameni s-au salvat din 45, iar dintre cei 42 morţi, au fost găsiţi numai 31. De vină a fost comandantul navei greceşti, dar după proces a fost condamnat la 20 de luni de închisoare, care i-au fost transformate apoi în amendă. A plătit 850 de dolari şi a fost liber, iar statul român a cheltuit 18 milioane de dolari ca să ridice nava din locul în care s-a petrecut tragedia", a spus Constantin Cumpănă. Foarte interesant este şi faptul că nici după 13 ani de la tragicul eveniment familiile nu ştiau ce se întâmplase, iar despăgubirile cuvenite le-au primit abia în urma campaniei de presă din 1993. În 1979 evenimentul a fost ţinut în secret pentru că se apropia Congresul PCR, astfel că familiile nu au putut nici măcar să dea anunţuri de deces, aşa cum se obişnuieşte, în ziare. La lansarea de joi a fost prezentat şi un film de zece minute despre tragedia Navei Independenţa, realizat de Constantin Cumpănă în colaborare cu TV Neptun. Intră pe site-ul ziarului nostru, www.obiectivbr.ro să vezi filmul tragediei navei "Independenţa".
Terente aparţine Brăilei
Despre cel de-al doilea volum al serii, "Terente", a vorbit reprezentanta Bibliotecii Judeţene Constanţa, Corina Apostoleanu. Ea l-a definit pe Terente drept haiduc, tâlhar, hoţ, evidenţiind faptul că era câte puţin din fiecare. Cartea, formată din două volume, a fost realizată prin consultarea presei locale şi centrale din perioada 1924 - 1927, când Terente a acţionat în zona Brăilei şi a Dobrogei. "Am avut o mare surpriză când am văzut presa vremii, pentru că am constatat că Terente a fost în epocă un adevărat fenomen, el fiind menţionat chiar şi de presa străină. Terente a fost un fenoment social - toată lumea se temea de el, şi un fenomen politic, pentru că partidele îşi aruncau unele altora vina de a nu-l fi prins. Aceste două volume prezintă o epocă, sunt pretextul de a prezenta o lume despre care se ştiu foarte puţine lucruri", a spus Corina Apostoleanu. Ziaristul Constantin Cumpănă a mărturisit că a abordat acest subiect datorită tentaţiei pe care o au ziariştii către senzaţional. A citit zeci de mii de pagini de ziare, almanahuri sau microfilme, din bibliotecile de la Constanţa, Brăila, Tulcea, Galaţi şi chiar Biblioteca Academiei Române şi Arhivele Statului. "Am strâns foarte mult material, iar asupra textelor din carte preluate din ziarele timpului nu am intervenit. Ceea ce m-a surprins atunci când am făcut documentarea a fost faptul că nu există mari diferenţe între lumea de atunci şi cea de acum, decât din punct de vedere tehnologic. Şi atunci se scria despre violenţă, viteză prea mare pe şosele, sinucideri, droguri, tâlhării, iar Terente ţinea prima pagină. Acest personaj, deşi s-a născut la Carcaliu, în judeţul Tulcea, a fost un personaj complex, misterios, impresionant, care aparţine Brăilei", a concluzionat autorul. În final, acesta a acordat autografe celor care au cumpărat cărţile sale. Evenimentul a fost moderat de şeful secţiei relaţii publice a bibliotecii brăilene, Claudiu Brăileanu.
