Societăţi secrete, comploturi, lovituri de stat, toate acestea au fost ingredientele captivantei conferinţe susţinute de prof. univ. dr. Ionel Cândea, pe 24 ianuarie, la Muzeul Brăilei, cu prilejul Zilei Unirii.
El a prezentat un episod foarte puţin cunoscut din viaţa marelui om politic IC Brătianu, momentul când acesta a fost acuzat de implicare într-un complot menit să-l asasineze pe Napoleon al III-lea. A fost implicat, practic, fără voia lui în complot. Fusese rugat de un prieten să primească o ladă, fără să ştie că în ladă erau de fapt o tiparniţă, tuş şi hârtie cu care se tipăriseră manifeste împotriva lui Napoleon al III-lea. Când Poliţia franceză a descoperit toate acestea, în casa lui Brătianu de la Paris, l-a arestat, pe 16 iunie 1853 şi l-a acuzat de complot în două procese. De fapt, complotul fusese pus la cale de o societate secretă rezultată din fuziunea altor trei societăţi secrete, "200", "Cordonul sanitar" şi "Societatea şcolilor", cu care Brătianu nu avea nicio legătură. Datorită strălucitului avocat pe care l-a avut, Jules Favre, într-un proces a fost achitat, dar în cel de-al doilea a fost condamnat la trei ani de închisoare şi plata unei amenzi de 500 de franci. Din cauza condiţiilor din închisoare starea sănătăţii sale s-a deteriorat foarte grav şi a fost transferat într-un sanatoriu la lângă Paris, unde regimul de detenţie a fost mult mai uşor. Aproape de finalul perioadei de detenţie, Napoleon al III-lea l-a vizitat şi atunci Brătianu a vorbit pentru prima dată despre posibilitatea ca Ţările Române să se unească, reuşind să-l determine pe Napoleon al III-lea să-l sprijine. La scurt timp după întrevedere a fost graţiat, s-a întors în ţară şi a luptat pentru Unirea Mică şi aducerea unui prinţ străin la conducere. El a fost cel care l-a propus pe Carol ca rege, acesta fiind văr cu Napoleon al III-lea.
Alocuţiunea prof. univ. dr. Ionel Cândea a fost captivantă, fiind prezentate detalii impresionante de la cele două procese, de la Paris, preluate dintr-o cercetare realizată în 1931- 1932, la Paris, de Constantin Angelescu de la Universitatea din Iaşi.
Prof. univ. dr. Mihai Maxim de la Universitatea Bucureşti, directorul Centrului de Studii Turce al instituţiei amintite, a vorbit despre "Unirea Principatelor române din perspectivă otomană". Eminentul turcolog a făcut o prezentare a contextului istoric şi geopolitic în care se aflau Ţările Române înainte de unire. A subliniat că Imperiul Otoman nu era de acord cu unirea şi a adus argumente în favoarea acestei idei, apoi a explicat cum s-a ajuns, totuşi, ca unirea să fie acceptată: Europa avea nevoie de un stat tampon împotriva Rusiei şi atunci a fost de acord cu Unirea. Imperiul Otoman, când a văzut că nu poate împiedica unirea, a făcut tot ce a putut pentru a împiedica transformarea României într-o provincie rusească, înarmând armata românească. De asemenea, prof. univ. dr. Mihai Maxim a mai prezentat detalii despre documente găsite în arhivele turceşti, care vorbesc despre Brăila, însă a promis că despre acestea va conferenţia cu un alt prilej.
Evenimentul a avut loc în cadrul Conferinţelor "Analele Brăilei" - seria Istorie.
