Tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani, cu un nivel de şcolarizare scăzut şi care provin din familii cu istoric infracţional reprezintă profilul perfect al celor care ajung să comită furturi. Concluzia aparţine unui studiu realizat de compartimentul Analiză şi Prevenirea Criminalităţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila. Cercetarea a fost realizată pe un eşantion de 45 de persoane învinuite, aflate în arest preventiv şi a urmărit identificarea factorilor care determină predispoziţia pentru săvârşirea furturilor.
În urma centralizării datelor a rezultat că aproape trei sferturi dintre subiecţi provin din mediul urban, restul fiind din zona rurală, iar şase domiciliază în judeţele învecinate. Majoritatea suspecţilor (35) sunt tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani, şi doar 3 sunt minori. Peste jumătate dintre arestaţi au un nivel de şcolarizare scăzut (12 au absolvit şcoala primară şi au abandonat cursurile în ciclul gimnazial, iar alţi 12 au finalizat gimnaziul), în timp ce 7 sunt neşcolarizaţi. Şase învinuiţi nu au lucrat niciodată. Dintre ceilalţi, unul din cinci nu a muncit cu carte de muncă, în timp ce 20% dintre intervievaţi au experienţa muncii în străinătate.
Potrivit relatărilor, doar în 14 dintre cazuri se poate vorbi de infractori aflaţi la prima faptă penală. Vârsta de debut infracţional coincide, în cazul a 12 învinuiţi, cu vârsta minoratului, 2 dintre ei având prima experienţă de acest gen la vârsta de 14 ani. "Pe de altă parte, asociind faptele comise în prezent cu experienţa infracţională a autorului, coroborat cu mediul unde autorul locuieşte se observă predilecţia autorului din mediul rural spre acelaşi tip de fapte pentru care a fost condamnat în trecut, în timp ce în mediul urban tendinţa este de a trece de la calitatea de complice la cea de autor sau de la infracţiuni de ultraj sau lovire la cele de tâlhărie", a precizat inspector Jenel Şogor, purtător de cuvânt al Poliţiei brăilene.
Situaţia economică reprezintă un principal factor de risc
Studiul a reliefat că jumătate dintre cei care aduc prejudicii proprietăţii provin din familii cu statut social şi ocupaţional sărac, prin urmare cu un nivel economic redus. Din acest motiv, aproximativ 40% dintre arestaţi au rude care au plecat să muncească în străinătate.
În ceea ce priveşte mărimea familiei, 14 dintre inculpaţi mai au câte 3 fraţi, unul dintre ai având chiar 13. Numărul mare de copii ar putea explica apariţia unor dificultăţi în educarea şi exercitarea controlului asupra acestora, dar şi greutăţi legate de asigurarea resurselor economice necesare întregii familii. Influenţa grupului de prieteni este şi ea un factor de risc, 9 dintre respondenţi spunând că au dat curs invitaţiei prietenilor sau fraţilor atunci când au comis furturi. De altfel, din cele 31 de persoane cu antecedente penale, multe provin din familii cu istoric infracţional. "Atât timp cât orice act infracţional este rezultat al acţiunii umane, al subiectivităţii şi specificităţii fiecărui individ în parte înseamnă că, pe lângă «ereditatea socială», factorul psihologic (condiţiile interne ale persoanei) influenţează conduita infracţională, de aceea este nevoie de o abordare interdisciplinară a fenomenului infracţional care să identifice toate cauzele de ordin bio-psiho-socio-cultural în scopul prevenirii unor astfel de comportamente", a adăugat inspector Şogor.
Precizăm că, în primul semestru al anului, poliţiştii brăileni au soluţionat 285 de infracţiuni de furt.
