Reprezentanţii Guvernului, constituind mai mult de o treime dintre membrii Consiliului Suprem de Apărare a ţării (CSAT), au trimis, ieri, preşedintelui Traian Băsescu solicitarea de convocare a unei reuniuni extraordinare a CSAT privind situaţia politică din regiune, a anunţat premierul Ponta.
El a precizat cã solicitarea de convocare a unei astfel de reuniuni se bazează pe înrăutăţirea în ultima perioadă a situaţiei din Ucraina, prin continuarea actelor de încălcare a normelor de drept şi a acordurilor internaţionale, dar şi pe acţiuni provocatoare din partea unor oficiali ai Rusiei - acesta fiind de fapt motivul principal al demersului lui Ponta.
Premierul a apreciat că, dat fiind aceste considerente, este necesar ca România să aibă o poziţie instituţionalizată la nivelul CSAT şi a precizat că înaintarea către Preşedinţie a solicitării de convocare a unei reuniuni CSAT a fost decisă în urma unei discuţii avute cu miniştri membri ai Consiliului, cu atribuţii în domeniul securităţii şi apărării.
Marţi dimineaţa, aflat la Parlament, premierul Ponta a fost întrebat dacă e nevoie în acest moment de o şedinţă CSAT, în urma declaraţiilor vicepremierului rus Dmitri Rogozin, el arătând că va avea la Guvern o discuţie cu miniştrii care fac parte din CSAT şi va face un anunţ în legătură cu acest subiect înaintea şedinţei Executivului.
Rogozin, enervat de declaraţiile lui Ponta
Reacţia la declaraţiile făcute de premierul României, Victor Ponta, privind posibilitatea trimiterii avioanelor militare pentru interceptarea unei aeronave oficiale guvernamentale a Rusiei, trebuie să fie una "foarte dură", afirmă vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, citat de Vocea Rusiei şi preluat de mediafax.ro.
"Nu mai avem ce discuta cu ei după această situaţie. Ministerul rus de Externe va pregăti şi va elabora o reacţie. Una este să introduci sancţiuni împotriva unor persoane, ca acestea să nu mai poată primi vize, dar să forţezi să aterizeze, cu ajutorul aviaţiei militare, un avion la bordul căruia se află membri ai Guvernului rus este dincolo de orice glumă (...). Reacţia trebuie să fie dintre cele mai dure", a declarat Rogozin.
Această situaţie a fost discutată luni dimineaţă cu ministrul de Externe Serghei Lavrov şi cu ambasadorul României în Rusia, fiind prezentată premierului Dmitri Medvedev, a adăugat Rogozin.
"Problema nu este siguranţa fizică a unei anumite persoane, problema este că au impus sancţiuni împotriva drepturilor cetăţenilor ruşi, inclusiv împotriva autorităţilor statului şi a reprezentanţilor Guvernului Rusiei, care au interdicţii de tranzitare a spaţiilor aeriene aparţinând acestor ţări", a subliniat vicepremierul rus.
Schimb de replici tăios, cu Ponta la butoane
"Atrag atenţia Ministerului rus al Afacerilor Externe asupra declaraţiei acestui politician român", a scris Rogozin pe Twitter luni dimineaţă, trimiţând la o declaraţie a premierului român Victor Ponta preluată de site-ul http://moldnews.md/rus/news/67474. Mesajul apare atât pe contul de limba engleză, cât şi pe cel de limba de rusă, unde este urmat de o ironie la adresa premierului român, permisă de un joc de cuvinte în limba rusă: "Ponţii cei duri şi poantele ...".
Victor Ponta a declarat că vicepremierul rus Dmitri Rogozin are un rol provocator şi este un personaj politic care nu are ce căuta în România. Ponta a afirmat, la Antena 3, că, în lipsa preşedintelui, aflat "în plimbare" cu Elena Udrea la Arad, a gestionat personal situaţia la nivelul ministerelor, conform angajamentelor NATO şi UE ale României, interzicând inclusiv trecerea vicepremierului rus prin spaţiul aerian românesc, întrebându-se însă de ce mai are atunci România un preşedinte dacă este nevoie ca el, în calitatea de premier, să îşi asume responsabilităţile de comandant suprem.
"În mod normal, într-o situaţie de acest gen, când vicepremierul Rusiei provoacă România, ar fi trebuit să avem o întâlnire cu preşedintele ţării, comandantul suprem, care era însă cu Udrea, se plimbau prin Arad. Eu am gestionat la nivelul Ministerului de Externe şi al celorlalte ministere exact cum trebuia să procedăm, şi anume respectând angajamentele pe care România le are. (...) Am acţionat eu ca şi comandant suprem, dacă el era ocupat cu altceva. Lucrurile puteau degenera, puteam să cerem avioanelor de vânătoare româneşti să ia o decizie. O să iau eu acele decizii când va fi cazul, dar atunci de ce mai avem preşedinte în România?", a spus Ponta.
De ce s-ar întruni CSAT
Premierul Victor Ponta a afirmat, luni seară, că a verificat când a fost organizată ultima reuniune a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) şi a arătat că aceasta a avut loc pe 27 martie, când nu izbucniseră încă incidentele violente din Ucraina.
El a arătat, astfel, la România TV, că afirmaţia preşedintelui Traian Băsescu, conform căruia situaţia Ucrainei s-a discutat de mult în CSAT, dar premierul nu şi-a dat seama când, nu se justifică.
În urmă cu o săptămână, premierul Victor Ponta a anunţat, după o discuţie cu miniştrii Apărării, de Interne şi Externe, că marţi va primi o analiză la zi privind situaţia din Ucraina şi Moldova şi o actualizare a strategiei României, acte pe care, ca vicepreşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a ţării (CSAT), le va înainta preşedintelui pentru a fi discutate în CSAT.
În replică, preşedintele Traian Băsescu a declarat că face apel la premierul Victor Ponta să nu terfelească CSAT, care nu este "un club de dezbatere", şi i-a cerut să depună, chiar şi în noaptea de duminică spre luni, o strategie pe situaţia din Ucraina, dacă vrea convocarea Consiliului Suprem de Apărare a ţării.
