• pe 9 martie, când în calendar îi prăznuim pe Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, Biserica Ortodoxă face pomenirea celor trecuți la cele veșnice • sărbătoarea creștină, veche de secole, precede Duminica Înfricoșătoarei Judecăți și este numită în popor „Moșii de iarnă”
Sâmbătă, 9 martie, când îi cinstim pe Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, Biserica și dreptăritorii creștini fac pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Această sâmbătă este cunoscută în popor sub denumirea „Moșii de iarnă” (Sâmbăta morților). Pomenirea morților este statornicită în această zi pentru că Biserica Ortodoxă nu vede în moarte sfârșitul existenței omului. Totodată, duminică, 10 martie, este Duminica Înfricoșătoarei Judecăți sau a Lăsatului sec de carne.
Potrivit izvoarelor bisericești, Biserica îi numește pe cei trecuți în viața de dincolo „adormiți”, termen care are înțelesul de „stare din care te poți trezi”, nicidecum de trecere într-o stare de neființă. Este o trecere dintr-un mod de existență, pământean, în alt mod de existență, veșnic.
În toate bisericile se oficiază Parastasul pentru cei trecuți la Domnul
Sâmbătă, 9 martie, în bisericile de pe tot cuprinsul țării se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiți. În ziua în care se săvârșește Sfânta Liturghie, preotul scoate părticele din prescură, pentru vii și morți. Ele sunt așezate pe Sfântul Disc, alături de Agnet - partea din prescură care-L reprezintă pe Hristos - pentru ca dragostea Lui să se reverse și asupra lor. Reamintim că, în cadrul Sfintei Liturghii, Agnetul se preface, în chip tainic, în Trupul și Sângele Domnului. Astfel, părticelele (care îi reprezintă pe cei pomeniți), participă la sfințenie prin prezența lor alături de Trupul Lui Hristos de pe Sfântul Disc. În Postul Sfintelor Paști (care va începe pe 18 martie) există și rânduiala sărindarelor, adică a pomelnicelor pe care credincioșii le aduc la biserică pentru a fi pomenite timp de 40 de zile. Finalul acestor pomeniri se face în Sâmbăta lui Lazăr, dinaintea Duminicii Floriilor.
Sâmbătă, 9 martie, când sunt Moșii de Iarnă, se pot pomeni toți cei care au murit nedespărțiți de Biserică. Nu pot fi pomeniți cei care au murit în dispreț față de Dumnezeu; orice slujbă a Bisericii se săvârșește numai pentru cei care sunt membrii ei, adică au devenit, prin Sfintele Taine, mădulare ale Trupului tainic al Lui Hristos. De aceea, nu pot fi pomeniți nici copiii morți nebotezați, pentru că ei nu sunt membri ai Bisericii.
Potrivit canoanelor bisericești, în Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne facem Pomenirea morților, pentru că, în duminica următoare, Biserica a rânduit să se facă pomenirea Înfricoșătoarei Judecăți și a celei de A doua veniri a Domnului, la care ne vom înfățișa toți. Pentru că mulți creștini au murit pe neașteptate și fără pregătirea sau pocaința necesare, Biserica face mijlocire pentru toți aceștia, rugându-se pentru mântuirea lor.
Folcloristul Simion Florea Marian menționează în lucrarea „Trilogia vieții” (apărută postum) că, pe tot parcursul anului, în spațiul românesc există 20 de zile de Moși. Cuvântul „moși" vine de la „strămoși” și se referă la persoanele trecute la cele veșnice. Cu apelativul „moși” sunt numiți nu doar morții, ci si principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum și pomenile făcute pentru ei. Din zilele de Moși amintim: „Moșii de primăvară”, „Moșii de vară” (sâmbăta dinaintea Rusaliilor), „Moșii de toamnă” (prima sâmbătă din luna noiembrie), „Moșii de iarnă” (sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).
Sfinții Părinți au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiți pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt și cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepții adormiți.
