Anul care tocmai s-a încheiat a fost unul destul de agitat din punct de vedere politic la Brăila. Pe parcursul lui 2009, în viaţa politică brăileană s-au petrecut mai multe schimbări de lideri politici, toate în sânul unui singur partid, nu au lipsit nici scandalurile sau schimburile dure de replici, adresate prin intermediul presei, bineînţeles, între "capii" partidelor locale şi nici "porcăielile" de rigoare din campania electorală importantă a anului, cea pentru prezidenţiale.
Doi prefecţi în decurs de câteva luni
2009 a debutat la Brăila cu începerea negocierilor pentru împărţirea posturilor de deconcentrate între PSD şi PDL asta după ce, în 2008, în urma alegerilor parlamentare, această alianţă deţinea majoritatea în Parlament şi formase un nou Guvern. Primul care a făcut declaraţii pe această temă a fost preşedintele PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, care a anunţat că funcţia de prefect revine PSD şi că de acolo în jos se va negocia, dar că el vrea musai ca PSD să numească şeful Direcţiei Finanţelor Publice.
A fost numită astfel - după ce s-au vehiculat mai multe nume, unele cunoscute opiniei publice, altele mai puţin cunoscute - prefect al Brăilei, în februarie, unul dintre juriştii de la Casa de Pensii, Loredana Alexandru, care a înlocuit-o în acest mod pe Mihaela Marcu, cea care fusese susţinută de PNL în mandatul Guvernului Tăriceanu.
La câteva zile după numirea prefectului, a venit rândul PDL să numească un subprefect, în locul lui Mircea Fudulaiche, care a fost înlăturat de la conducerea Prefecturii şi trecut pe un post de inspector guvernamental. PDL a mers aşadar pe varianta Florin Cârligea, care candidase fără succes pentru o funcţie de deputat în 2008. Aşadar, la începutul anului, funcţiile cele mai importante din judeţ erau ocupate de PSD - prin prefectul Alexandru - şi de PDL prin cei doi subprefecţi, nou numitul Cârligea şi Dumitru Popa, fost PD-ist, numit în 2006. Din momentul în care a fost însă nominalizat pentru postul de subprefect, Cârligea a fost ţinta atacurilor liberalei Diana Tuşa, care a dezvăluit, lucru confirmat de către ANI, că PDL-istul fusese vreme de 9 luni incompatibil cu funcţia de consilier municipal, deoarece, prin firma la care este acţionar, vindea combustibil unei direcţii din cadrul Primăriei Brăila.
În fine, la începutul lunii octombrie, după ce protocolul de colaborare dintre PSD şi PDL s-a rupt, iar PSD a ieşit de la guvernare, s-a schimbat, pentru a doua oară în decurs de câteva luni, prefectul la Brăila. Astfel, în locul Loredanei Alexandru a trecut subprefectul Dumitru Popa, iar locul acestuia a fost ocupat de o altă propunere a PDL, fostul jurnalist Dorian Stoianovici.
Cei aproximativ 20 de directori pe care PSD apucase să îi numească la deconcentrate au fost şi ei schimbaţi, unii mai repede, alţii mai greu, însă, într-un final, cu câteva excepţii, PDL a reuşit să se instaleze în fruntea instituţiilor publice din Brăila, până la sfârşitul anului.
PDL în 2009
Organizaţia de partid cea mai zbuciumată în 2009 a fost însă, de departe, PDL. Astfel, în prima lună din an, fostul senator Dan Sabău, cel care a înfiinţat PLD la Brăila, a fost înlocuit din funcţia de prim-vicepreşedinte al filialei şi exclus din Biroul Judeţean Permanent al PDL Brăila. Acesta nu a fost singurul care a rămas membru simplu, Florin Nicolae fiind de asemenea exclus din BJP. Mai mult, Gheorghe Gore, consilier judeţean PDL, a fost dat afară din partid, pe motiv că a făcut anticampanie PDL la alegerile parlamentare din 2008. Preşedintele partidului, Nicolae Mitroi, declara la momentul respectiv că le reproşează lui Sabău şi lui Nicolae că nu au avut activitate în sânul organizaţiei. Dar cum fiecare naş îşi găseşte naşul, nu a durat mult şi s-a trezit şi el înlăturat de la conducerea filialei brăilene şi înlocuit de deputatul Eugen Bădălan, chiar la sfârşitul lunii ianuarie, pe motiv că a obţinut rezultate proaste la alegerile parlamentare din 2008. În martie s-a schimbat şi conducerea organizaţiei municipale, în urma demisiei lui Niculai Hauk funcţia de preşedinte fiind preluată de consilierul municipal Daniel Mitrofan. Bădălan nu a apucat să se bucure prea mult de noua poziţie, deoarece în iulie a fost înlăturat de la conducere, în urma rezultatelor proaste obţinute în iunie la europarlamentare şi înlocuit cu Giana Pătraşcu. Din iunie, de altfel, tumultoasa organizaţie brăileană a fost sub directa supraveghere a preşedintelui PDL, prim-ministrului Emil Boc şi a fostului deputat PNL, apoi PDL de Brăila, în acest moment Ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu. Din momentul în care Giana Pătraşcu a preluat şefia filialei brăilene au existat zvonuri că ea ar fi avut o înţelegere cu PSD-istul Stancu, însă ambii au negat aceste afirmaţii.
PNL şi PSD în 2009
Pe plan local, la PNL nu s-au întâmplat, din punct de vedere organizatoric prea multe, Cibu fiind numit în continuare preşedinte interimar. Singurele alegeri care s-au organizat în 2009 au fost cele pentru organizaţia municipală, în iulie, iar acestea au fost câştigate de consilierul judeţean Cătălin Boboc. În schimb, lupta cea mare s-a dat în martie, la nivel central, unde Crin Antonescu a reuşit să îl detroneze pe Călin Popescu Tăriceanu din funcţia de preşedinte de partid. Liberalii brăileni, cu o singură excepţie, l-au susţinut pe Antonescu, excepţia reprezentând-o deputata Diana Tuşa.
Nici la PSD nu s-au înregistrat schimbări organizatorice majore, acest partid demonstrând încă o dată, că, dacă nu altceva, măcar este unul dintre cele mai disciplinate de pe scena politică.
Alegerile europarlamentare şi prezidenţiale
Pe 7 iunie au avut loc alegerile europarlametare, ocazie cu care Brăila a înregistrat cea mai scăzută prezenţă la vot din ultimii ani, anume 17,52%. Brăila a avut de altfel doar 2 reprezentanţi în această cursă electorală, unul cu şanse reale, Marian Dragomir (PSD), care ocupa locul 14 pe lista partidului, dar care nu a reuşit să ajungă europarlamentar şi Radu Silviu (PDL), care ocupa locul cât se poate de neeligibil 41 pe lista PDL-ului.
Primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut loc pe 22 noiembrie şi a adus o surpriză de proporţii, reuşind să scoată 53,20% dintre brăilenii cu drept de vot din casă, cu peste 3 procente mai mult decât la alegerile prezidenţiale din 2004 şi aproape triplu faţă de alegerile europarlamentare din 2009. Al doilea tur, de pe 6 decembrie, a adus un nou record, brăilenii venind la urne într-un număr cu două procente mai mare decât la primul tur. Brăila a înregistrat astfel o prezenţă record la vot de 54,72%, cu câteva procente mai mare decât cea de la turul al doilea al prezidenţialelor din 2004. În ceea ce priveşte preferinţele politice ale brăilenilor, s-a confirmat încă o dată că Brăila este unul dintre fiefurile PSD, din totalul celor care au trecut pe 6 decembrie pragul secţiilor de votare, doar 44,55% optând pentru Traian Băsescu. Chiar şi în municipiu, 53,24% dintre brăilenii cu drept de vot care s-au prezentat la urne l-au ales pe Mircea Geoană, în vreme ce doar 46,75% pe Traian Băsescu.
Campanie electorală murdară
Deşi iniţial a debutat liniştit la Brăila, campania electorală pentru prezidenţiale s-a transformat, spre final, într-un circ. Astfel, s-a dus un război al fluturaşilor şi bannerelor negre, între PSD şi PDL, s-au aruncat găleţi cu var portocaliu pe afişele PSD, s-au împărţit pliante anti-Geoană de către simpatizanţi PDL îmbrăcaţi cu haine ce purtau însemne ce aduceau cu cele ale PNL. Mai mult, s-a plagiat chiar şi cotidianul "Obiectiv - Vocea Brăilei", ziarul fals fiind folosit tot ca material de anticampanie. Totul a culminat cu o îmbrânceală generală, pe data de 3 decembrie, în faţa Palatului de Justiţie, între o echipă de campanie a PDL Brăila şi una a PSD. În incident au fost implicate şi fostul subprefect Didina Stănescu şi Daniela Bordea, şefa de cabinet a deputatului PSD Cristian Rizea. Altercaţia s-a lăsat cu două dosare penale, unul pentru un tânăr care se pare că le-a lovit pe cele două PSD-iste şi unul pentru Daniela Bordea, care a fost reclamată de o tânără că ar fi îmbrâncit-o.
Vizite preelectorale şi electorale la Brăila
Anul 2009, fiind unul electoral, a adus la Brăila personaje politice care, în rest, uită că judeţul nostru se află pe hartă.
Astfel, primul care a sosit, pe 21 mai, a fost preşedintele PNL Crin Antonescu, urmat, chiar în ultima zi a aceleiaşi luni, de premierul Emil Boc, care nu s-a oprit în municipiu, ci la Însurăţei, fiind în trecere de la Constanţa spre Galaţi. Pe 5 iunie a venit preşedintele ţării, Traian Băsescu, care a fentat şi el municipiul, ducându-se în Insula Mare, unde a fost oaspetele arendaşului IMB, cu ocazia "Zilei Câmpului".
În iulie, pe data de 12, Emil Boc a venit din nou la Brăila, de data asta în municipiu, dar mai mult cu treabă de partid decât administrativă, însă a reuşit să dea impresia că îi ascultă şi pe şefii administraţiei brăilene, care nu au ratat momentul şi i-au prezentat o listă cu probleme. Pe 15 iulie, a venit rândul Alteţei Sale Regale, Principele Radu, care a stat 3 zile, în campanie electorală. În octombrie a revenit şi liberalul Antonescu, care şi-a lansat platforma politică pe teme de agricultură la Brăila.
Brăileanul care ar fi putut candida la preşedinţia ţării
În 2009, Brăila a fost la 150.000 de paşi de a avea un candidat la preşedinţia ţării, asta dacă brăileanul Doru Iorga reuşea să strângă cele 250.000 de semnături care îi trebuia pentru a se înscrie în cursă. Din declaraţiile sale, am înţeles că nu a reuşit să convingă decât 100.000 de cetăţeni să îl susţină, dar a precizat că va mai încerca şi tura următoare.
"Peripeţiile" lui Cibu în 2009
Preşedintele PNL Brăila, Constantin Cibu, a pornit în anul 2009 dând vina pe electorat, care a ales alianţa PSD - PDL pentru guvernare şi afirmând că el, personal, nu se simte vinovat de eşecul înregistrat la Brăila de către PNL, la alegerile locale şi parlamentare din 2009. Cibu a continuat seria declaraţiilor "ciudate", atacându-i deschis pe şefii Poliţiei Comunitare, numiţi chiar de el, în momentul în care aceştia au afirmat că nu li se pare corectă Ordonanţa 230 a Guvernului Boc, de interzicere a cumulării pensiei cu salariul, pentru cei care lucrează la stat. Cibu i-a numit pe Traian Jipa şi pe Dumitru Hahui "miliţieni cu metehne vechi" de care actualul primar Simionescu ar trebui să se descotorosească, uitând că el i-a numit acolo şi că nu i-a schimbat nici când au existat plângeri mai mult sau mai puţin voalate referitoare la cei doi.
Cea mai tragi-comică situaţie în care s-a pus Cibu în 2009 a fost însă cea legată de spaţiul pe care îl ocupă cabinetul său senatorial în Prefectură. Mai precis, acesta ocupă cabinetul senatorial folosit de fostul senator PNL, apoi PDL, Dan Sabău. În timpul mandatului său de primar, Cibu a încercat să îl dea afară din Palatul Administrativ pe Dan Sabău, care părăsise cu scandal PNL pentru a înfiinţa la Brăila organizaţia locală a PLD. Deşi Primăria, ca şi CJ de altfel, ocupă spaţiu fără să plătească vreo chirie în Palatul Administrativ, care aparţine Prefecturii, Cibu a solicitat pe vremea când era primar ca spaţiile ocupate de Dan Sabau şi senatorul PSD de atunci Aurel Simionescu să fie date Primăriei. Prefectul de atunci, Nicolae Mitroi, nu a dat însă curs cererii primarului Cibu, astfel încât, după finalizarea alegerilor din toamna anului trecut, spaţiile respective, două birouri cu anticameră, au fost repartizate în mod natural celor doi noi senatori de Brăila. Adică PSD-istului Ion Rotaru şi liberalului Constantin Cibu. Aşadar, Cibu se află acum în situaţia de a ocupa, ca senator, un spaţiu despre care, ca primar, susţinea că nu trebuie să fie folosit de parlamentari, ci alocat Primăriei. Celelalte teme de atac ale liberalului au fost preşedintele PSD Stancu cu care a avut un schimb de replici în care şi-au transmis unul altuia să îşi ţină "ciocu' mic" plus diverse epitete cu nuanţă peiorativă şi conducerea Primăriei, pe care a acuzat-o de amatorism, deoarece nu e în stare să facă alte proiecte decât cele pe care le-a început el sau la care s-a gândit el. După aceste lupte, Cibu a finalizat anul dând mâna cu liderul PSD Gheorghe Bunea Stancu, în urma protocolului de colaborare încheiat între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale între PSD şi PNL.