Participanţii la reuniune - ambasadori, consuli generali, directori ai Institutelor culturale române din străinătate - vor analiza modul în care Ministerul Afacerilor Externe răspunde obligaţiilor ce decurg din calitatea României de membru UE şi NATO, într-un context internaţional în continuă evoluţie, supus permanentelor provocări economice, sociale şi de securitate, informează MAE.
Primele două zile ale evenimentului - luni şi marţi - nu au fost evenimente publice, ci au fost dedicate analizei interne a activităţii diplomatice, în grupuri tematice de lucru.
Deschiderea oficială a reuniunii va avea loc miercuri, în prezenţa invitaţilor din cadrul Guvernului şi Parlamentului. La sesiunile plenare vor fi discutate modalităţile prin care România îşi poate îmbunătăţi performanţa în promovarea obiectivelor sale în cadrul Uniunii Europene, mijloacele de acţiune pe linia diplomaţiei economice şi căile de creştere a eficienţei manageriale a misiunilor diplomatice.
Sesiunile dedicate invitaţilor speciali din 31 august şi 1 septembrie îi vor avea ca oaspeţi pe miniştrii de externe din Republica Moldova şi Turcia. Demnitarii străini vor prezenta viziunea asupra evoluţiilor actuale la nivel european şi global.
Ministrul român de externe va avea întâlniri bilaterale separate cu omologii săi din R. Moldova, Iurie Leancă, şi Turcia, Ahmet Davutoğlu. În cadrul întrevederilor vor fi analizate modalităţi de cooperare bilaterală, în plan european şi din perspectiva evoluţiilor economice, politice şi de securitate din vecinătatea Uniunii Europene şi globale.
Cu prilejul reuniunii anuale a diplomaţiei, vineri va avea loc o sesiune dedicată comunităţilor româneşti din străinătate. La această sesiune au fost invitaţi deputaţi din circumscripţiile electorale externe şi vor fi dezbătute proiecte şi programe pentru românii din străinătate.
Ministrul de externe a schiţat câteva dintre provocările cu care se confruntă diplomaţia României într-un interviu pentru NewsIn, la 9 august. "Paradigma atlantistă în care am funcţionat din '95 încoace e în plină mutaţie", a spus ministrul Teodor Baconschi, întrebat care este chestiunea de politică externă în care România are de luat decizia cea mai grea. "Deci tentaţia izolaţionismului e vizibilă în politica externă americană, UE nu a reuşit încă să-şi articuleze o politică de securitate colectivă funcţională, bugetele militare au scăzut, în acelaşi timp, Rusia s-a redresat economic şi duce o politică de vecinătate şi o politică globală mult mai ofensivă - acestea sunt datele mari, coordonatele în care ne mişcăm şi la care trebuie să ne adaptăm, pentru că resetarea relaţiei SUA-Rusia este un fapt geopolitic major", a explicat ministrul de externe.
Şeful diplomaţiei a menţionat în context importanţa finalizării negocierilor cu SUA pe tema scutului antirachetă. "Am avansat prin încheierea negocierilor dedicate scutului antirachetă într-un nou stadiu al relaţiei noastre cu partenerii noştri americani şi considerăm că baza de la Deveselu va fi o contribuţie românească la viitorul scut antirachetă asumat de NATO conform deciziilor de la Lisabona", a spus Teodor Baconschi.
El a mai notat că procesul de extindere a UE s-a încetinit, însă România continuă să susţină includerea de noi membri în clubul comunitar şi s-a referit atât la ţările din Parteneriatul Estic, cât şi la statele din Balcanii de Vest sau Turcia.
"Ne interesează o Uniune puternică şi sperăm că turbulenţele din zona euro vor fi resorbite printr-o politică mai ambiţioasă - se vorbeşte despre un nou Plan Marshall, despre o guvernanţă economică europeană. Suntem adepţii unei Uniuni Europene cât mai puternice, pentru că avem un destin comun", a punctat ministrul Teodor Baconschi.
"Nu e o lume simplă, nu mai e o lume polarizată, nu este încă nicio lume multipolară, aşa cum s-a spus, e o lume într-o reaşezare tectonică destul de dramatică şi în care criza economică nu face decât să micşoreze capacitatea noastră de anticipaţie. De aceea, solidaritatea europeană şi o politică regională ambiţioasă reprezintă singurul orizont concret în care ne putem mişca actualmente", a conchis ministrul Teodor Baconschi.
Ministrul de externe a arătat că, în aceste condiţii, România are un serviciu diplomatic un pic subfinanţat, însă pe de altă parte supradimensionat, pentru că reţeaua consulară şi de ambasade este în linii mari aceeaşi de dinainte de '89, la care s-au adăugat noi consulate pentru comunităţile româneşti compacte, precum şi noi ambasade în noile state apărute pe hartă după încheierea Războiului Rece. "Deci, prea puţini bani, sistemul e închis şi nu putem să reproducem elita diplomatică prin concursuri de angajare în MAE şi, pe de altă parte, avem o acoperire aproape globală, care nu e rea în sine, dar care nu ne permite decât să funcţionăm pe formule minimale. Avem multe ambasade unde practic mergem pe sistemul one man show - un şef de misiune şi un minim de personal tehnic", a arătat şeful diplomaţiei române în interviul pentru NewsIn.
