Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat, marţi, că a venit la BEC cu "toate proiectele posibile", inclusiv cu unul privind alocarea de bani, precizând, totodată, că teoretic se pot înfiinţa noi secţii de vot, dacă permite legea. Meleşcanu, a declarat, la ieşirea de la Biroul Electoral Central, că pe legislaţia actuală nu este posibilă înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.
"În mare măsură, pe legislaţia actuală nu este posibil (să se înfiinţeze noi secţii -n.r.). Se vor face derogări, dacă se vor găsi modalităţi de modificare, atunci putem discuta. Dacă nu, ne vom concentra pe măsurile care privesc fluidizarea votului", a spus Meleşcanu, întrebat dacă la cel de-al doilea tur al alegerilor va fi suplimentat numărul secţiilor de votare din diaspora.
Meleşcanu a spus că le-a prezentat reprezentanţilor Biroului Electoral Central o serie de propuneri, iar aceştia au solicitat ca toate propunerile formulate în întâlnire să fie cuprinse într-un document scris, care va fi transmis în cursul acestei zile.
"În legătură cu acest document, BEC va exprima puncte de vedere despre ceea ce putem să facem şi ceea ce nu putem să facem", a spus ministrul de Externe, precizând că, după finalizare, documentul va fi prezentat într-o conferinţă de presă, pentru a fi cunoscute propunerile MAE.
Întrebat dacă în acest moment nu este "clar" dacă se pot înfiinţa noi secţii de votare, Meleşcanu a replicat: "E foarte clar că nu e clar încă în acest moment".
Aceste măsuri presupun "o mai bună organizare, implicarea colegilor, implicarea oamenilor din diaspora, implicarea partidelor politice în cadrul secţiilor de votare, care toate sunt menite să asigure o desfăşurare cât mai rapidă, dar în condiţii de legalitate a procesului electoral", a explicat Meleşcanu.
Măsurile vor fi prezentate în scris de MAE după şedinţa de Guvern, urmând ca ele să fie discutate de BEC în şedinţa de la ora 16:00, dacă vor ajunge în timp.
Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat, luni, că în întâlnirea cu reprezentanţii BEC va discuta "modalităţi legale" de a îmbunătăţi participarea la vot a românilor din diaspora, precizând că există în prezent cereri de la ambasade pentru 25 de noi secţii de vot.
Meleşcanu a subliniat că trebuie avute în vedere trei aspecte: cheltuielile de finanţare pentru noi secţii, timpul foarte scurt şi faptul că în toate secţiile de votare "comisiile trebuie să fie compuse din reprezentaţi ai partidelor politice care au avut dificultăţi să trimită şi la secţiile de vot existente reprezentanţii lor". "În mai multe locuri, rata mică de vot a fost datorată faptului că au fost comisiile incomplete, au lipsit cam 120 de reprezentanţi ai partidelor politice", a spus Meleşcanu.
Referitor la măsura trimiterii a 800 de diplomaţi la secţiile de vot în ziua alegerilor, Teodor Meleşcanu a afirmat că aceştia "mare lucru nu pot face, decât să acorde un sprijin suplimentar", întrucât "tot procesul electoral este în mâna comisiilor electorale de secţie".
"Am însă un plan şi o să-l şi prezint în zilele următoare în legătură cu modul în care să se acorde un suport mai mare ambasadelor, mai ales din zonele unde au fost asemenea cazuri, şi acest plan nu se referă numai la trimiterea de reprezentanţi din ţară, ci şi la contacte cu diaspora românească pentru ca acest sprijin să vină şi din partea lor", a spus Meleşcanu.
Teodor a fost numit luni ministru de Externe, după ce Titus Corlăţean a demisionat de la conducerea MAE.
Titus Corlăţean a spus, după ce şi-a anunţat demisia, că MAE îşi menţine poziţia că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul al doilea. Corlăţean a adăugat că nu acceptă ca MAE să fie implicat în jocul electoral al "domnilor Băsescu şi Iohannis".
Aceşta şi-a anunţat demisia după ce, săptămâna trecută, în Bucureşti şi în mai multe oraşe din ţară şi din străinătate au avut loc manifestaţii de protest faţă de modul în care a fost organizat votul în diaspora la primul tur al prezidenţialelor, manifestaţiile având şi un caracter antiguvernamental.
Românii din străinătate au ieşit, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, din 2 noiembrie, în număr record la vot, însă în mai multe capitale europene cozile au fost uriaşe, iar oamenii au protestat faţă de închiderea porţilor în faţa celor care nu au mai putut vota.
La închiderea urnelor, sute de români care voiau să îşi exercite dreptul de vot la Paris, Londra, Munchen şi Viena nu au mai putut face acest lucru întrucât secţiile de votare s-au închis. Nemulţumiţi că au stat ore în şir la coadă şi că procesul electoral s-a desfăşurat cu greutate, oamenii au protestat vehement, iar la Paris au intrat cu forţa în sediul Ambasadei în speranţa că vor fi lăsaţi să voteze dacă sunt în incinta instituţiei.
Românii din diaspora au putut vota, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, în 294 de secţii de votare din 95 de state. MAE a trimis, pentru primul tur, 600.000 de buletine de vot. Potrivit cifrelor oficiale, în jur de trei milioane de români trăiesc în afara ţării, dar se estimează că numărul lor este mai mare.
