Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, afirmă că, dacă reprezentanţii Uniunii vor argumenta corect proiectele de autonomie pe care le elaborează şi vor arăta interesul comun al românilor şi maghiarilor din secuime, "poate va veni momentul unui dialog normal".
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, vineri, la deschiderea conferinţei "Construim pe valorile comunităţii noastre", care se desfăşoară la Palatul Administrativ din Târgu Mureş, că în prezent se elaborează un proiect de autonomie "care să completeze proiectul actual de autonomie culturală" şi care ar urma să fie prezentat Parlamentului la începutul sesiunii de primăvară din 2014.
"În elaborarea proiectului de autonomie care să completeze proiectul actual de autonomie culturală, am vorbit de această existenţă de mozaic, a diferitelor comunităţi maghiare din Ardeal. Până la sfârşitul anului să fie gata, iar până la începutul sesiunii parlamentare de primăvară să prezentăm Parlamentului documentul", a spus el.
Kelemen a subliniat necesitatea utilizării dialogului politic instituţional cu partea română, ca unică formă de a obţine promovarea acestui proiect.
"Nici proiectul de autonomie culturală, nici cel de autonomie din secuime - în nicio clipă n-am gândit că se pot reprezenta cu alte documente decât cele politice. Nu credem că fără români se poate face. Trebuie să purtăm dialog, să căutăm noi forme de dialog instituţional. Dacă argumentăm corect şi putem arăta interesul comun al maghiarilor şi românilor în secuime, poate veni momentul când pe aceste proiecte se va putea purta un dialog normal, care va elimina vocile antimaghiare - că orice zic maghiarii e împotriva românilor", a spus Kelemen Hunor, subliniind că această abordare este falsă.
Kelemen Hunor a arătat că UDMR reprezintă interesele comunităţii maghiare, care a însărcinat Uniunea în acest sens, adăugând că trebuie să găsească răspunsuri la "provocările din Ardeal, din secuime", "care se adresează nu numai cotidianului, ci vor face posibilă proiectarea viitorului".
"Se zice că speranţa moare ultima. Noi trebuie să reprezentăm o speranţă, ceea ce spunem de 23 de ani, să rămânem aici, păstrându-ne identitatea. (...) Coaliţia română din Mureş (din Consiliul Judeţean - n.r.) a refuzat ca Târgu Mureşul să fie capitala regiunii, nu are în vedere ce am vrut noi. În pofida faptului că prefecţii atacă aceste decizii, trebuie să spunem comunităţii că voinţa sa nu va dispărea fără urmă. Când va veni momentul discutării problemei regiunilor, nu în acest an, semnăturile din secuime le vom pune pe masa Guvernului, arătând că e voinţa comunităţii", a spus Kelemen Hunor.
El a felicitat organizaţia din Târgu Mureş, care a strâns un număr mare de semnături pentru organizarea referendumului privind regiunea de dezvoltare Mureş-Covasna-Harghita.
"Am lansat strângerea de semnături ca să exprimăm voinţa comunităţii pentru Ţinutul Secuiesc, pentru Partium, ca în viitor să putem avea tratative pentru o altă soluţie, nu cea lansată de Guvern. Alegătorii semnează, înseamnă că nu e prăpastie între UDMR şi oameni, oamenii simt că tot ce facem e pentru comunitate", a spus Kelemen Hunor.
El a atras atenţia că "nu există o prăpastie între secuime şi restul" teritoriilor din România locuite de maghiari, adăugând că gândurile maghiarilor sunt identice şi "nu se îndreaptă împotriva românilor".
"Ei (maghiarii - n.r.) se gândesc serios că pe pământul lor de baştină vor să rămână", a spus Kelemen Hunor, adăugând: "Dacă ne întărim reciproc, va fi puternică maghiarimea din România".
El a subliniat că ceea ce s-a putut "folosi pentru binele comunităţii până acum" se poate "pierde într-o secundă" şi că o reformă administrativă care ar contopi Mureşul, Harghita şi Covasna într-o regiune cu judeţe precum Alba sau Braşov, "într-o săptămână, ne-ar epuiza forţele".
"În administraţia publică locală suntem puternici, aici ne putem impune voinţa, chiar dacă guvernarea centrală ne domină prin buget", a spus Kelemen Hunor.
La conferinţa UDMR intitulată "Construim pe valorile comunităţii noastre" şi găzduită de Palatul Administrativ din Târgu Mureş participă peste 100 de reprezentanţi ai Uniunii, de la nivel guvernamental, parlamentar şi local, între care preşedintele formaţiunii, Kelemen Hunor, şi vicepreşedintele politic, Borbely Laszlo. Evenimentul este structurat pe două paneluri de discuţii: dezbaterea "Încotro, Ţinutul Secuiesc?" şi o întâlnire cu pedagogii maghiari din judeţul Mureş, pe teme de politică educaţională.
