Titus Corlăţean a declarat că România a îndeplinit criteriile tehnice privind aderarea la Schengen, iar autorităţile de la Bucureşti nu stau în genunchi, cu mâna întinsă, astfel că au transmis europenilor că aşteaptă să fie anunţate când va exista consens pentru primirea în acest spaţiu.
"Nu se pune problema de a abandona un obiectiv legitim al României, respectiv al Bulgariei. În acelaşi timp, nici nu poţi să stai în genunchi şi să stai cu mâna întinsă, câtă vreme noi am îndeplinit criteriile clare, obiectivele tehnice din acquis-ul Schengen şi, în acelaşi timp, plătim pentru lucruri care n-au legătură cu noi", a declarat, vineri seară, la Digi24, ministrul de Externe, Titus Corlăţean.
În opinia sa, europenii inventează tot felul de pretexte, precum MCV, pentru a amâna primirea celor două ţări în Schengen, dar în realitate este vorba de "situaţa socială, economică, de criza din Europa din aceşti ani". Realitatea ţine de faptul că "prestaţia, poate, a anumitor guverne faţă de aşteptările propriilor cetăţeni nu produce acele rezultate de creştere economică, de mai mult confort în societatea respectivă", a mai spus Corlăţean.
Potrivit ministrului de Externe, subiectul Schengen este "prizonierul unor circumstanţe nefavorabile", în condiţiile în care criza economică favorizează un curent populist, xenofob şi rasist "tot mai consistent".
Titus Corlăţean a apreciat că guvernele anterioare au greşit pentru că au supralicitat această chestiune, dar în prezent s-a luat decizia de a nu mai crea un orizont de aşteptare.
"Noi dorim şi mâine dacă este (să aderăm la Schengen). Dar nu putem să stăm în funcţie de cum vă reglaţi (...) balanţa de putere înainte de alegeri, cum încercaţi să deveniţi mai simpatici propriilor cetăţeni atunci când prestaţia economică e mai slabă în ţara respectivă. Or, din acest punct de vedere vom vedea ce se întâmplă. Dar nu este cazul să creăm un orizont de aşteptare. Asta a fost o greşeală în anii anteriori, din partea clasei politice de la Bucureşti, s-a supralicitat pe această temă, s-au creat orizonturi de aşteptări", a subliniat ministrul de Externe.
Oficialul român a evidenţiat faptul că nici guvernările anterioare nu au rezolvat această situaţie, deşi era "o perioadă mai de pace în Europa". "Ei, nu s-a putut nici atunci, cu atât mai dificil este acum când criza economică încă este prezentă în Europa", a punctat el.
Întrebat dacă această poziţie înseamnă că nu vor mai fi făcute unele reforme din MCV (mecanism care a fost legat de Schengen), Corlăţean a replicat că interesul constă în a avea un sistem judiciar corect, nu de a răspunde întrebărilor de la Bruxelles. "Interesul nu este de a ne alinia pe sârmă şi de a răspunde întrebărilor Bruxelles-ului. Interesul este de a avea un sistem judiciar corect, imparţial, care să funcţioneze cu celeritate, să dea răspuns cetăţenilor care aşteaptă ani de zile la procese, cu nişte coduri care să fie de bună calitate (...) Ăsta e interesul. Nu pentru a da cu subsemnatul la MCV sau de a rezolva alte chestiuni", a spus ministrul, adăugând că reformele vor fi făcute "nu de dragul funcţionarilor de la Bruxelles, ci de dragul societăţii româneşti".
Referitor la raportul MCV din ianuarie, Corlăţean consideră că acesta ar trebui să transmită "nişte semnale realmente pozitive", deoarece în ultima perioadă s-au făcut "paşi înainte".
Consiliul JAI va reveni asupra subiectului aderării României şi Bulgariei la Schengen, atunci când vor exista condiţii favorabile, a declarat, joi, Dailis Alfonsas Barakauskas, ministrul lituanian de Interne, a cărui ţară asigură Preşedinţia UE.
"În ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen de către România şi Bulgaria, astăzi am putut doar să evaluăm situaţia la zi. Consiliul a luat notă de declaraţia comună a României şi Bulgariei şi va reveni asupra acestei probleme, fără întârziere, atunci când vor exista condiţii favorabile", a declarat Dailis Alfonsas Barakauskas, la conferinţa de presă de la finalul reuniunii JAI de joi.
La insistenţele jurnaliştilor privind o dată mai exactă pentru reluarea chestiunii, ministrul lituanian de Interne a evitat un răspuns, reiterând necesitatea "unor condiţii favorabile" pentru aderarea celor două state la Spaţiul Schengen.
Rugată să comenteze declaraţia prezentată de România şi Bulgaria, comisarul pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, a precizat doar că e "o declaraţie unilaterală", care va figura în Protocolul reuniunii.
România şi Bulgaria au prezentat, joi, la Consiliul JAI, a declaraţie politică în care îşi exprimă dezamăgirea faţă de imposibilitatea luării unei decizii privind aderarea la Schengen şi susţin că nu există niciun motiv juridic sau concret pentru o nouă amânare, potrivit unui comunicat MAE.
În declaraţie, România şi Bulgaria îşi exprimă "dezamăgirea faţă de imposibilitatea adoptării unei decizii pozitive privind aderarea lor la spaţiul Schengen la acest moment şi au reiterat că au îndeplinit toate criteriile de aderare conform acquis-ului Schengen, fapt recunoscut de către toate statele membre şi stipulat în mod repetat în Concluzii ale Consiliului şi ale Consiliului European, precum şi în rezoluţiile Parlamentului European pe acest subiect", se arată în comunicatul Ministerului de Externe.
Totodată, cele două ţări reiterează faptul că au "un nivel înalt de pregătire pentru aderare", ca urmare a "unor investiţii semnificative şi a eforturilor constante ale autorităţilor competente", fapt confirmat de evaluările efectuate şi recunoscut de către Consiliul UE şi Parlamentul European încă din 2011.
De asemenea, cele două ţări subliniază faptul că nu există "niciun motiv, juridic sau bazat pe realităţi concrete, pentru o nouă amânare a deciziei, precum şi faptul că soluţia avansată privind o aderare etapizată nu a condus, până în prezent, la vreun rezultat".
România consideră că o nouă discuţie la Consiliul JAI privind aderarea la Spaţiul Schengen fără "perspectiva unei decizii politice care să întrunească unanimitatea este de natură să perpetueze acest blocaj, care nu îi poate fi imputat, dat fiind faptul că a îndeplinit toate criteriile prevăzute de acquis-ul Schengen", mai precizează sursa citată.
România şi Bulgaria au precizat că vor solicita reluarea discuţiei în cadrul Consiliului, fără întârziere, în momentul în care este întrunită unanimitatea.
De asemenea, cele două state au invitat partenerii europeni să răspundă, în cel mai scurt timp posibil, "aşteptărilor legitime" privind o decizie pozitivă de aderare a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, în conformitate cu prevederile Tratatului de aderare.
Înaintea reuniunii JAI, Hans-Peter Friedrich, ministrul german de Interne, a declarat că progresele realizate de România şi Bulgaria nu sunt suficiente şi nu este momentul ca cele două ţări să intre în Schengen, scrie Die Welt.
"După părerea noastră, nu a sosit momentul să fie eliminate controalele la graniţă pentru cele două ţări", a precizat, la Bruxelles, Hans-Peter Friedrich.
Oficialul german a subliniat că România şi Bulgaria au făcut "ceva progrese", dar acestea nu sunt "suficiente pentru a îndeplini condiţiile legale care ar permite primirea în spaţiul Schengen".
"În prezent nu pot aprecia când ar putea veni momentul" aderării celor două state, a mai spus Friedrich, întrebat dacă poate avansa o dată exactă pentru primirea României şi Bulgariei în Schengen.
Surse din cadrul Preşedinţiei lituaniene au declarat, marţi, că "oficiali din România şi Bulgaria au avut consultări cu state membre care, în mod tradiţional, s-au opus aderării în trecut".
La solicitarea MEDIAFAX, Ambasada olandeză la Bucureşti a precizat că poziţia Olandei faţă de aderarea celor două ţări la Schengen nu s-a schimbat în ultimul timp.
"Nimic nu s-a schimbat în ceea ce priveşte poziţia Olandei", a comunicat misiunea diplomatică, reamintind că Guvernul de la Haga "va aştepta raportul MCV înainte de a-şi stabili, în strânsă cooperare cu alte state membre, poziţia sa privind aderarea (României şi Bulgariei) la Schengen".
