Traian Băsescu a explicat că la acest summit nu vor fi concluzii, "subiectele discutate nu vor face obiect de dezbatere publică", întrucât "fiecare stat își va prezenta punctele de vedere, în așa fel încât la Consiliul din 28 (iunie) Comisia să propună un proiect care să fie cât mai puțin conflictual".
"Atât la Consiliul din decembrie, cât și la Consiliul de Primăvară din acest an, Comisia Europeană a primit mandat de la șefii de stat sau de guvern să prezinte un document care să fie axat pe creștere economică", a spus șeful statului.
"România are câteva linii prefigurate, pe care le voi exprima acum în așa fel încât ele să fie reflectate în documentul din 28 iunie. România susține fără rezerve actualul Tratat fiscal și considerăm că nu este posibilă creștere economică fără consolidare fiscală. Sigur, se pot imagina variante de creștere economică nesustenabilă și fără a avea o consolidare fiscală corespunzătoare. Dar noi suntem pe drumul găsirii unui teren solid în zona de consolidare fiscală și credem acesta este mediul pe care se poate construi creșterea economică", a explicat președintele.
Traian Băsescu nu crede că măsurile de creștere economică trebuie să vizeze "diminuarea fondurilor structurale".
"Chiar dacă, spre exemplu, un stat n-ar reuși să cheltuiască în timp util sumele alocale, trebuie să găsim formule de extindere a timpului și nu de reducere a sumelor alocale. Spre exemplu, acum avem pentru execuția bugetară 2007-2013 încă doi ani după terminarea exercițiului bugetar. Nu văd de ce nu am introduce deja în discuție și subiectul extinderii termenului de la 2 la 3 ani pentru utilizare integrală a fondurilor", a subliniat Băsescu.
Pentru România, consolidarea fiscală este "prioritate zero", iar pe fondul acestei consolidări trebuie găsite "măsuri de creștere și găsirea de soluții de finanțare a creșterii fără afectarea fondurilor structurale. Din acest punct de vedere, vă spun că există o reticență a donatorilor (...) în a-și mări contribuțiile. Noi vom susține necesitatea măririi fondurile alocate pentru dezvoltare statelor nou intrate în UE ca singură soluție de reducere a decalajelor", a mai spus președintele.
Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, avertiza, luna trecută, că negocierile privind viitorul buget sunt "foarte dure". "Negocierea este foarte dură, sunt statele membre net contributoare la bugetul UE care au cerut o reducere substanţială faţă de propunerea Comisiei Europene. La ultima reuniune a Consiliului de Afaceri Generale (...) s-au conturat clar cele două tabere: statele membre care susţin alocări importante nu numai la nivelul întregului buget, dar în special la nivelul politicii de coeziune şi statele net contributoare care vor o reducere de minimum 100 miliarde euro faţă de ceea ce a propus Comisia Europeană, adică 1.025 miliarde euro", a explicat Orban.
