Cei doi lideri au trecut în revistă "evoluţiile" formaţiunilor radicale din UE, prilej cu care președintele României a subliniat că "există un risc pe care trebuie să-l prevenim, acela de a nu da acces la putere formaţiunilor extremiste, fie că ele sunt în vechea Europă sau în Europa mai nouă".
Marine Le Pen, lidera Frontului Național, a obținut un scor istoric la alegerile prezidențiale din Franța, de duminică. Cele aproape 20 de procente obținute de candidata formațiunii extremiste de dreapta au provocat îngrijorare în rândul presei europene și a analiștilor. Există temeri că aceasta ar putea juca un rol de arbitru în politica franceză.
Un alt partid extremist, PVV, joacă un rol important pe scena politică olandeză. Formațiunea de extremă dreapta a provocat, luni, demisia guvernului condus de Mark Rutte, în urma eșecului negocierilor privind reduceri bugetare de miliarde de euro.
PVV sprijinea guvernul minoritar al lui Rutte în Parlament, iar unii analiști și politicieni din Bulgaria și România au acuzat, de mai multe ori, faptul că poziția Olandei față de aderarea celor două țări la Spațiul Schengen este influențată de agenda extremiștilor conduși de Geert Wilders.
