Un ministru poate fi suspendat de către şeful statului doar dacă acesta nu este membru al Parlamentului, a spus preşedintele Curţii Constituţionale (CC), Augustin Zegrean, întrebat despre situaţia premierului Victor Ponta, urmărit penal pentru trei infracţiuni comise în perioada în care era avocat.
"Dacă nu este şi membru al Parlamentului. Dacă nu este membru al Parlamentului poate fi suspendat de preşedinte. Preşedintele trebuie să ceară urmărirea lui de către Parchet şi în situaţia asta poate să dispună suspendarea. Aşa scrie la lege", a spus Augustin Zegrean, înainte de a începe şedinţa de plen a CC, el fiind întrebat de jurnalişti dacă preşedintele Klaus Iohannis îl poate suspenda pe Victor Ponta pentru infracţiunile pe care le-ar fi săvârşit în calitate de avocat.
Întrebat dacă este îngrijorătoare situaţia din prezent, Augustin Zegrean a răspuns: "E mai îngrijorătoare astăzi decât ieri? (...) Scandalul nu a început astăzi. E început de vreo 25 de ani în România".
De asemenea, întrebat despre declaraţiile preşedintei instanţei supreme, Livia Stanciu, care afirma că ceea ce s-a întâmplat marţi în Parlament demonstrează că "legea nu este egală pentru toţi cetăţenii României", Augustin Zegrean a spus: "Nu ştiu ce impresie are doamna preşedinte a Înaltei Curţi, dar textul pe care l-a spus este corect - «nimeni nu este mai presus de lege». Aşa scrie la Constituţie".
Preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Livia Stanciu, a declarat, marţi, comentând votul dat în Camera Deputaţilor în privinţa lui Victor Ponta, că problema avizării sau neavizării începerii urmăririi penale aparţine Parlamentului, care "aşa a înţeles să decidă".
Întrebată dacă este posibilă instituirea măsurii controlului judiciar în cazul premierului Victor Ponta, preşedinta instanţei supreme a spus că această măsură este posibilă în cazul oricărui cetăţean, cât timp cel care ia această decizie o fundamentează pe probe. "Şi premierul este tot un cetăţean al acestei ţări. (...) Nimeni nu este mai presus de lege şi această măsură este aplicabilă oricărui cetăţean. În rest, sigur, rămâne la aprecierea celui care dispune acea măsură să-şi fundamenteze măsura pe care o dispune, pe probe, dacă există sau nu există astfel de probe în dosar", a menţionat Stanciu.
Miercuri, preşedinta instanţei supreme a spus, legat de votul dat marţi în Camera Deputaţilor, care a respins solicitarea DNA de urmărire penală a premierului Ponta, că "legea nu este egală pentru toţi cetăţenii României".
"Ceea ce s-a întâmplat în Parlament demonstrează că legea nu este egală pentru toţi cetăţenii României", a afirmat preşedinta ICCJ.
Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a respins, luni, cu 18 voturi "împotrivă", 7 "pentru" şi o abţinere, solicitarea DNA privind începerea urmăririi penale a premierului Victor Ponta şi pentru infracţiunea de conflict de interese. Raportul Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor a fost dezbătut marţi, în şedinţa de plen a Camerei.
Din totalul de 387 de deputaţi, la şedinţa de marţi au fost prezenţi 351, numărul voturilor valabil exprimate fiind acelaşi. Din voturile valabil exprimate, 231 au fost pentru "proiectul de hotărâre privind respingerea cererii de începere a urmăririi penale" a lui Victor Ponta , iar 120 de voturi au fost "împotrivă".
Întrucât s-a întrunit majoritatea simplă, decizia Camerei Deputaţilor a fost de respingere a începerii urmăririi penale pentru şeful Guvernului.
Premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni - Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat. De asemenea, DNA cere Camerei Deputaţilor avizarea urmăririi penale pe numele premierului şi pentru conflict de interese.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, după votul din Parlament, că probabil nu l-ar fi suspendat pe Victor Ponta dacă Parlamentul ar fi încuviinţat urmărirea penală, apreciind că premierul a avut trei variante de acţiune, dar a ales-o pe "cea mai proastă", care nu-i va permite să demonstreze că este nevinovat, aşa cum susţine.
"Victor Ponta a avut la dispoziţie trei variante de reacţie. Prima, după părerea mea, cea mai bună şi cea mai onorabilă, ar fi fost să demisioneze şi să se pună la dispoziţia justiţiei. A decis să nu facă acest lucru. A doua variantă pe care ar fi avut-o la dispoziţie era să-şi convingă colegii din majoritatea parlamentară să încuviinţeze urmărirea penală, să se pună la dispoziţia procurorilor şi a judecătorilor şi să dovedească practic că este aşa cum spune, că este nevinovat. Dacă aşa s-ar fi întâmplat, probabil nici nu l-aş fi suspendat din funcţie şi, cu siguranţă, împreună cu reprezentanţii justiţiei s-ar fi găsit modalităţi de judecare cu mare celeritate, pentru a lămuri foarte repede problema, fiindcă este una extrem de importantă", a declarat Klaus Iohannis, marţi după-amiază, la Palatul Cotroceni, la finalul şedinţei CSAT.
Şeful statului a apreciat că premierul a ales "cea mai proastă variantă".
"Domnul Ponta s-a folosit de influenţa pe care o are în calitate de prim-ministru şi a solicitat majorităţii parlamentare să nu încuviinţeze urmărirea penală. Parlamentul a executat ordinul. E o variantă foarte proastă, fiindcă, una la mână, acum domnul Ponta nu mai poate demonstra nimănui că a avut dreptate", a spus Iohannis.
Totodată, preşedintele a precizat că a doua consecinţă a deciziei lui Victor Ponta este "mult mai gravă", deoarece "se creează o imagine negativă despre România, despre democraţia românească".
