„N-a spus nimeni că în România e dictatură. N-a spus nimeni că preşedintele României este dictator. Sigur că am putea întreba: Da, vă pot critica la televiziune 15-20-50 de politicieni. Câţi funcţionari publici din România, însă, îşi pot afirma public, liniştiţi, convingerile politice. Câţi cetăţeni ai României pot să-şi afirme şi să-şi manifeste convingerile şi opţiunile politice fără să se teamă măcar de repercusiuni nefireşti într-un regim democratic. Dar nu aceasta este tema discuţiei. Tema discuţiei este că noi nu acceptăm, nu găsim acceptabil ca într-o ţară a Uniunii Europene, în anul 2012, să discutăm dacă este sau nu dictatură. Noi trebuie să discutăm, avem acest drept şi cred că avem această obligaţie, să discutăm calitatea şi performanţa acelui regim democratic", a afirmat Antonescu.
Potrivit liderului PNL, dialogul puterii cu opoziţia e o amintire, la fel şi dialogul cu sindicatele „şi sindicatele însele, în bună măsură, sunt o amintire".
„Dialogul cu societatea civilă este, să spunem aşa, foarte selectiv. Tot domnul preşedinte Băsescu ne spune într-o intervenţie recentă că e nevoie ca societatea civilă "de bună calitate", citez acum exact, să iasă la rampă. Or noi nu acceptăm într-o ţară din Uniunea Europeană, în anul 2012, ca societatea civilă, dacă e recunoscută în legitimitatea ei ca societate civilă, în reprezentativitatea ei, să fie împărţită în de bună sau proastă calitate", a mai spus Antonescu.
Liderul PNL s-a referit şi la protestele din ultima perioadă. „România este o ţară care nu are tradiţia sau cultura protestului, manifestaţiei de stradă. Astăzi, noi discutăm despre manifestaţii în 60 de oraşe dintre cele mai importante oraşe ale României, cvasi-permanente, chiar şi la -15 grade Celsius, vorbind în total doar de câteva mii de oameni (...) Totuşi, dacă astăzi aceşti oameni, care în România protestează cam din 20 în 20 de ani, sunt în stradă, nu sunt în stradă din cauza măsurilor de austeritate economică. Acest lucru trebuie foarte bine spus şi foarte bine înţeles", a considerat Antonescu.
El a explicat că românii nu au protestat când s-au luat măsurile, ci o fac acum „nu pentru a cere recuperarea acestor pierderi salariale, deşi evident că sunt afectaţi şi suferă de pe urma acestor măsuri". „Protestează acum pentru că, aşa cum afirmă aceşti protestatari, simt că singurul câştig cert al României, după 20 de ani, şi anume garanţiile pentru o societate democratică, pentru un stat de drept, garanţiile pe care un stat membru al familiei europene le are sunt în pericol pentru că, de facto şi toată lumea vede, în România, puterea s-a concentrat în mâna unui singur om, iar principalul partid de guvernământ se comportă aidoma partidului-stat pe care românii îl cunosc de multă vreme şi pe care românii nu îl mai vor niciodată", a mai spus Antonescu.