Bătălia pentru terenurile din Piaţa Concordia a mai escaladat un prag, ajungându-se la plângeri penale. Constantin Ţigău, proprietarul recent retrocedatului teren în suprafaţă de 235 mp, în spatele căruia se află acelaşi Simion Cloşcă, o acuză pe Simona Drăghincescu, directorul DAPT (Direcţia Administraţia Pieţelor şi Târgurilor) că bagă beţe-n roate procedurii de restituire în natură a spaţiului câştigat în Piaţa Concordia. Bărbatul şi-a întemeiat plângerea penală pe articolele 246, 248 şi 249 din Codul Penal, cu alte cuvinte, abuz şi neglijenţă în serviciu. Organele de anchetă au răspuns imediat plângerii şi au declanşat procedura de cercetare prealabilă a directorului DAPT căruia printre altele, în mod curios, îi cer şi informaţii legate de chiriile încasate până la momentul retrocedării efective a bucăţii din piaţă, aferente terenului de 235 mp. Cum s-ar explica un interes pentru chiriile ce au intrat în vistieria DAPT? Se poate lesne înţelege că revendicatorul este convins că, de fapt, banii respectivi, pe bucata retrocedată, i s-ar fi cuvenit.
Ca tabloul să fie complet, trebuie adăugat că povestea retrocedării celor 235 mp din Concordia seamănă izbitor cu cea privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei bucăţi de circa 1.000 mp din aceeaşi piaţă, în spatele căreia s-a dovedit în final a fi Simion Cloşcă. De altfel, element deloc lipsit de importanţă, Cloşcă a fost văzut săptămâna trecută în piaţă, coordonând din maşină procedura de înlocuire a tarabelor DAPT cu altele din plastic portocaliu, identice cu tarabele instalate în urmă cu doi ani pe bucata de 1.000 mp retrocedată pe semnătura fostului primar Constantin Cibu.
"DAPT a fost obstrucţionată şi nu invers, cum susţine reclamantul"
Abuz şi neglijenţă în serviciu. Pentru aceste acuzaţii, pe numele Simonei Drăghincescu, directorul DAPT Brăila, a fost iniţiat un dosar penal aflat în supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila. Reclamantul este, "la vedere", Constantin Ţigău, cel căruia instanţa i-a statuat dreptul asupra unei suprafeţe de 235 mp situate în Piaţa Concordia. În cadrul procedurii de cercetare prealabilă, Poliţia Brăila a cerut DAPT Brăila să răspundă la câteva întrebări legate de retrocedare precum şi să pună la dispoziţia anchetatorilor informaţii privind activitatea instituţiei. Concret, cu girul numărului 1 din Poliţia locală, Cătălin Chivu, precum şi al şefului Serviciului de Investigare a Fraudelor, Liviu Gagu, semnatari ai unei adrese datate 14 aprilie, instituţiei i se cere să explice contextul în care a pierdut dreptul de administrare asupra terenului de 235 mp din Concordia cu precizarea datei exacte de când a intervenit încetarea, precum şi acţiunile desfăşurate pentru ducerea la îndeplinire a deciziei instanţei privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra celor 235 mp. Cea de a treia întrebare vine însă să lămurească, măcar în parte, mobilul reclamaţiei: a încasat cumva DAPT chirii de la comercianţii ce ocupau tarabe pe bucata de teren retrocedată după data încetării dreptului de administrare?
În mod evident da, a venit declaraţia directorului DAPT Brăila. "În acest moment toate bunurile din zona retrocedată sunt bunuri publice, mai puţin terenul pentru care instanţa a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în natură. Instituţiei i-a încetat dreptul de administrare asupra terenului, iar infrastructura aferentă serviciilor publice din zona de piaţă inclusiv platforma betonată şi copertina sunt în continuare în administrarea DAPT. Instituţia nu a perceput chirie pentru teren ci pentru această infrastructură. Practic, DAPT a fost obstrucţionată în desfăşurarea unui mandat trasat de municipalitate cu privire la administrarea bunurilor publice din pieţele şi târgurile din Brăila şi nu invers, cum susţine reclamantul", ne-a declarat Simona Drăghincescu. În acest context, cel puţin ciudate sunt şi ultimele două cereri din adresa Poliţiei. Mai exact, Direcţiei Pieţelor i s-a solicitat oficial "lista completă a comercianţilor ce au desfăşurat acte de comerţ în Piaţa Concordia până în data de 9 aprilie 2010 şi care au avut amplasate tarabele pe suprafaţa de 235 m.p, ce a făcut obiectul sentinţei civile 4544/27.07.2009" şi, atenţie, "datele de identificare ale angajaţilor instituţiei dvs. care au ca sarcină de serviciu încasarea chiriei de la comercianţii din Piaţa Concordia şi care utilizează ştampilele cu următoarele numere de identificare: casier 21, casier 8, casier 22". Ce relevanţă ar putea avea aceste date ale unor salariaţi şi comercianţi de bună credinţă pentru dosarul Poliţiei, decât, eventual, intimidarea lor?
"Suntem ca-n filmele cu proşti!"
SImona Drăghincescu a explicat că alta este procedura legală prin care se poate schimba regimul juridic al unui bun public aşa cum este şi terenul din piaţă. "Ar fi trebuit dispus prin hotărâre de CLM transferul din proprietatea publică în proprietatea privată a municipiului a respectivului teren şi abia apoi retrocedarea către proprietar. Ori, lucrurile nu s-au derulat astfel. Suntem ca-n filmele cu proşti, pentru că s-a ajuns în situaţia de a fi executat un bun public deşi, prin Constituţie, regimul juridic al unor astfel de bunuri este unul special, adică bunurile sunt imprescriptibile, inalienabile şi insesizabile. Cu toate acestea, procedural, DAPT nu s-a opus procedurii şi a predat fără probleme terenul. De altfel, comisia care a asistat la predarea efectivă a terenului a menţionat că este vorba despre bunuri publice", a mai spus Drăghincescu. În plus, aceasta a punctat că decizia CLM nu face nicio referile la bunurile publice aferente terenului retrocedat, adică platforma betonată, infrastructura de utilităţi publice sau copertina pe zona celor 235 mp, ceea ce înseamnă că aceste bunuri rămân în continuare proprietatea publică a municipiului. "Instanţa a dispus referitor la un teren liber de sarcini, ori nu este aşa pentru că acesta este ocupat de construcţii. Nu înţeleg cum de niciunul dintre consilierii locali nu a avut o reacţie publică de respingere a maşinaţiunii prin care municipalitatea este deposedată de bunuri publice. Iar asta cu atât mai mult cu cât toate investiţiile de amenajare a pieţelor au fost făcute cu bani publici!", a încheiat sursa citată.
Cum a pierdut Primăria încă 235 mp din Concordia
Cea mai recentă decizie a instanţei legată de retrocedarea unor terenuri din Piaţa Concordia a avut ca obiect restituirea în natură a 235 mp. Suprafaţa era parte în indiviziune a unui teren de 386 mp din care deja fuseseră retrocedaţi 151 mp, iar solicitarea moştenitorului Constantin Ţigău a fost doar o chestiune pur procedurală. Practic, bărbatul a susţinut în faţa instanţei că este unicul moştenitor al terenului în suprafaţă de 235 mp ce a aparţinut Elenei Ţigău, (fostă Ceaprazi), mama reclamantului. Femeia cumpărase în 1939 un teren în suprafaţă de 386 mp situat pe strada Ghioceilor (fostă Concordiei) nr 2, din care a vândut în 1967 o suprafaţă de 151 mp către familia Munteanu, rămânând, susţine el, proprietar asupra celor 235 mp revendicaţi. De menţionat este că şi cei 151 mp au fost retrocedaţi în urma unor procese în instanţă, şi în final au ajuns în proprietatea fraţilor Cloşcă, cei care au cumpărat de altfel şi cei 988 mp retrocedaţi în 2006 în natură, sub semnătura fostului primar PNL-ist Constantin Sever Cibu. Una peste alta, este de aşteptat ca şi cei 235 mp retrocedaţi să fie alipiţi proprietăţilor familiei Cloşcă. De altfel, martori care au asistat la scandalul de săptămâna trecută legat de înlocuirea tarabelor DAPT cu unele portocalii, inclusiv reporterii noştri, l-au văzut pe Simion Cloşcă într-o maşină dând indicaţii legate de procedura de preluare a terenului.
Revenind, în total, până la acest moment municipalitatea a pierdut 1.374 mp în Piaţa Concordia, cel mai mai mare lot de 988 mp fiind retrocedat în 2006, pe semnătura fostului primar liberal Constantin Sever Cibu, în prezent parlamentar de Brăila.
Iorga Stoian şi Angelica Pamfil cu Sabia lui Damocles deasupra capului
Revoltat de amploarea pe care a luat-o problema retrocedărilor prin valul de reclamaţii şi acuzaţii venite pe adresa Primăriei, primarul Brăilei, Aurel Simionescu, le-a cerut demisiile lui Iorga Stoian, secretarul Consiliului Local Municipal Brăila (CLM) şi Angelicăi Pamfil, directorul Direcţiei Juridice din cadrul Primăriei Brăila. Ulterior a ales să le dea celor doi un ultimatum. "Există demisia domnului Iorga. Solicitarea mea a fost pentru toţi cei implicaţi în procedura respectivă şi le-am spus că dacă nu găsesc soluţia rezolvabilă pentru a încheia punerea în aplicare a acestei hotărâri de instanţă, care este una definitivă şi irevocabilă... Deci, dacă nu găsesc soluţia şi dacă, în urma acestei atitudini, CJ şi Primăria vor fi sancţionate într-un fel oarecare, respectiv vor trebui să plătească nişte penalităţi, atunci vor fi direct răspunzători pentru ceea ce se întâmplă. Şi dacă se va întâmpla aşa ceva, le voi cere demisia dumnealor. Demisia lui Iorga Stoian este deja scrisă şi vom discuta după ce se întoarce din concediu", a explicat zilele trecute edilul-şef.
Reamintim că la jumătatea lunii martie, municipalitatea a fost somată de un executor judecătoresc să ducă la îndeplinire o hotărâre definitivă şi irevocabilă a instanţei care obligă municipalitatea şi DAPT Brăila "să lase reclamantului (Constantin Ţigău - n.r.) în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul în suprafaţă de 235 mp situat în Brăila, str. Ghioceilor nr. 2, judeţul Brăila". Demn de menţionat este faptul că în cazul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile există şi căi extraordinare de atac, după cum şi o executare silită poate fi contestată în instanţă atunci când există motive temeinice. În ambele cazuri, deşi pute de la o poştă, Direcţia Juridică a Primăriei n-a găsit nicio modalitate legală de a apăra BUNURI PUBLICE. Oare de ce? Vom reveni.
