La zece zile după Înălţarea Domnului Hristos, respectiv la 50 de zile de la Învierea Sa, prăznuim Rusaliile - Pogorârea Sfântului Duh, cunoscută şi sub denumirea de Cincizecime. Ca vechime, Rusaliile coboară până în veacul apostolic. În primele secole creştine, praznicul Cincizecimii era o dublă sărbătoare: a Pogorârii Duhului Sfânt şi a Înălţării Lui Hristos. În jurul anului 400 d.H., cele două sărbători s-au despărţit una de cealaltă.
Tot astăzi, îi prăznuim pe Sfinţii Mucenici Zotic, Atal, Camasie şi Filip de la Niculiţel (jud.Tulcea). Aceşti sfinţi fac parte din ceata celor 36 de mucenici care au pătimit pe pământul ţării noastre, în vechiul Noviodunum, Isaccea de astăzi, în perioada 319-324 d.H., când la cârma Imperiului Roman era împăratul Liciniu. Potrivit altor cercetători, Sfinţii Mucenici Zotic, Atal, Camasis şi Filip ar fi pătimit fie în vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363), fie în jurul anilor 370-372, pe vremea domniei regelui got Athanaric. Trupurile acestor mucenici au fost depuse într-o criptă din Niculiţel; peste această criptă s-a zidit, în timp, o biserică din piatră. Din pricina războaielor, biserica a fost distrusă, iar cripta a fost acoperită cu moloz.
În vara anului 1971, cu ocazia unor surpări de teren datorate ploilor abundente, a ieşit la iveală şi s-a descoperit cripta martirilor creştini. În interiorul criptei, s-a găsit un sicriu cu osemintele a patru bărbaţi. Deasupra sicriului, pe pereţii creptei, s-au descoperit două inscripţii greceşti. Prima a fost tradusă prin “Martirii Lui Hristos”, iar a doua “Martirii Zoticos, Atalos, Camasis, Filipos”.
Pe 17 ianuarie 1973, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Antim Nica, a dat binecuvântare şi a decis ca moaştele să fie duse la Mănăstirea Cocoş, spre a fi venerate de credincioşi. Ele au fost duse de arhiereul Gherasim Constănteanul, ajuns mai apoi Arhiepiscopul Râmnicului, şi de preotul consilier Dumitru Capaciurea din Măcin.
Moaştele celor patru sfinţi mucenici se află şi astăzi în biserica Mănăstirii Cocoş, din judeţul Tulcea.
