* în momentul de față, Dunărea poate fi traversată pe pod, însă doar ”la picior” * mai sunt de parcurs câteva etape până când va putea fi deschis circulației auto: sudarea finală a tablierilor metalici, hidroizolarea și turnarea asfaltului * în final, vor fi montați parapeții, se vor trasa marcajele rutiere, va fi montat sistemul de iluminat * după toate aceste operațiuni, urmează probele de siguranță, iar podul va putea fi inaugurat * termenul limită: luna decembrie a acestui an * constructorii dau asigurări că se fac eforturi ca până atunci să fie gata și drumurile de legătură
Ieri a fost pus pe poziție ultimul segment din tablierul metalic care formează calea de rulare a podului peste Dunăre de la Brăila. S-a încheiat astfel cea mai complexă etapă din procesul de construcție, cea în care cele 86 de segmente realizate la Șantierul Naval ”Vard” Brăila, fiecare cu o greutate de circa 250 de tone, au fost ridicate una câte una și cuplate, cu o precizie milimetrică, așa încât împreună să formeze puntea în lungime totală de 2 kilometri peste care se va circula, în curând, cu toate categoriile de autovehicule, de la autoturisme de familie până la camioane de mare tonaj. Deocamdată, însă, tablierii au doar o prindere provizorie, așa că următoarea fază, prevăzută să demareze la începutul lunii iulie, va fi cea de sudare definitivă a acestor elemente componente ale căii de rulare. Va urma, după cum a explicat reprezentantul constructorului, Viorel Eșanu, operațiunea de hidroizolare a tablierului metalic, după care va începe o altă etapă importantă, și anume turnarea stratului de asfalt, ce ar trebui terminată spre sfârșitul acestei toamne. ”Suntem în ritm accelerat pentru a ne încadra în termenul de finalizare, luna decembrie a acestui an. Probele de siguranță vor fi efectuate după ce podul va fi finalizat, parapeții instalați, iar marcajele rutiere, sistemele de siguranță și sistemul de iluminat vor fi pe poziție”, a precizat inginerul Eșanu. Acesta a mai spus că este foarte posibil ca proiectul inițial să fie modificat, în sensul că pietonii nu vor mai avea acces pe pod, pentru a fi evitate eventualele incidente nedorite. Deocamdată, există doar discuții în acest sens, decizia finală urmând să aparțină beneficiarului, recte Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care va prelua podul după ce lucrările vor fi gata.
În ceea ce privește drumurile de legătură, constructorii din cadrul Asocierii italo-nipone Astaldi - IHI Infrastructure System dau asigurări că se fac eforturi pentru ca și acestea să fie gata până în decembrie, astfel încât să se faciliteze accesul pe pod atât dinspre Brăila cât și dinspre Jijila, cu partea de taxare și drumul de legătură spre Măcin. Lungimea totală a drumurilor, inclusiv cu calea de rulare a podului, este de 23,413 km și cuprinde două secțiuni: drumul principal Brăila - Jijila, cu o lungime 19,095 km și drumul de legătură cu DN22 Smârdan - Măcin, în lungime de 4,328 km.
Drumul principal Brăila – Jijila va avea o lungime de 19,095 km si va fi prevăzut cu două benzi de circulație pe sens, benzi de încadrare, acostamente, zona mediană și zona de parapete. Drumul de legătură cu DN22 Smârdan - Măcin va avea o lungime de 4,328 km, fiind prevăzut cu o bandă de circulație pe sens. Drumul de legătură urmează să pornească de la km 7Â940 al drumului principal (Brăila- Jijila) si se va intersecta cu DN22 Smârdan-Măcin.
În ceea ce privește podul propriu-zis, după cum se știe acesta va fi al treilea din Europa, din punctul de vedere al deschiderii centrale și al lungimii. Lungimea totală a podului suspendat peste Dunăre este de 1.974,30 metri, iar deschiderea centrală este de 1.120 metri. Cele două turnuri ale Podului ating o înălțime de 192 metri și sunt practic cele mai înalte construcții din România, dacă nu se iau în calcul anumite coșuri de fum sau antene.
„A durat trei luni”
”A durat trei luni. Cu o echipă careia nu o să încetez să îi mulțumesc: domnul ministru Felix Stroe – era ministru la Transporturi. Și alt om extraordinar, ministrul Fondurilor Europene, domnul Marius Nica. Susținuți și de Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe. Trei luni de la «Băi, hai să-l facem»! Bine, cei care mă cunosc știu că «Hai să-l facem» este varianta literară. Am fost mult mai dur. Că de 30 de ani toată lumea ne minte. Hai să vedem unde ne blocăm. Deci trei luni până la semnarea efectivă a contractului. Și ideea celor de care v-am spus, a fost acest pachet: proiectare plus execuție. Pentru că altfel ar fi fost un singur pachet pentru proiectare. După care începea iarăși nebunia. Avem proiectul, dar stai să vedem cum facem. Și apoi, cel care făcea nu era de acord cu proiectul, avea altă soluție. Astăzi nu știu dacă eram aici și nu cred că ne uitam la această minunăție de proiect”, a declarat Tudose, în vara anului trecut cu referire la pod, reamintind cum au decurs lucrurile când era premierul României.
