• Obiectiv – Vocea Brăilei începe astăzi o serie de întrebări la care răspund trei candidați angajați în alegerile locale și europarlamentare • este vorba despre Mihai Tudose, numărul 1 la europarlamentare pe lista PSD – PNL, Marian Dragomir, candidat PSD la primăria Brăilei și Francisk Chiriac, candidat la funcția de președinte al CJ, tot din partea PSD • precizăm că PSD Brăila este singurul partid din județul nostru care are candidați la alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie
Am trecut de jumătatea campaniei electorale și mai este puțin până pe 9 iunie, duminica în care vom alege nu numai primarii și președinții CJ, nu numai miniparlamentele locale (CL, CLM, CJ) ci, la fel de important, europarlamentarii. Vorbim despre românii care ajunși în Parlamentul European AU DATORIA de a reprezenta interesele românilor. De ce sunt mai importante ca oricând alegerile europarlamentare? Pentru că mai mult ca oricând în acești ultimi ani am văzut cât rău ni se poate face prin niște decizii arbitrare, insuficient de bine armonizate cu realitățile din fiecare țară europeană, ipocrite, țintind interese ascunse (vezi contractul uriaș cu vaccinurile încheiat la nivelul UE) și muuulte, prea multe alte comandamente absurde, dar care într-un viitor nu prea îndepărtat ne pot afecta viața, sănătatea, confortul, libertatea de mișcare și chiar mai grav, libertatea de exprimare. În acest context, nu e de mirare că formațiunile politice extremiste au luat viteză ca alternativă la așa-zisul curent politically correct de o absurditate greu de caracterizat, o adevărată nebunie de multe ori. Din păcate, ultimii ani plini de necazuri – pandemie, războaie, criza energetică – au evidențiat că suntem în continuare socotiți cetățeni de mâna a doua. În acest sens, a fost surprinzător să aflăm din raportul de europarlamentar al lui Mihai Tudose, a cărui sinteză am dat-o publicității, că nu trebuie să fii extremist ca să supui dezbaterii teme corecte, cu impact major asupra vieții cetățenilor europeni, să scoți în evidență ipocrizia, dar și incapacitatea mai-marilor UE de a gestiona cum ar fi, de exemplu, tranziția spre economia ecologică fără a evalua corect consecințele.
Iată de ce prezența la alegerile din 9 iunie, care pun pe picior de egalitate ca însemnătate localele și europarlamentarele, este extrem de importantă pentru noi, copiii noștri, nepoții noștri, viitorul nostru, al tuturor, inclusiv al bătrânei Europe. Am ales de aceea câteva întrebări ale căror răspunsuri pot fi abordate din unghiuri diferite – local, județean, național, european. Astăzi, primele două întrebări adresate lui Mihai Tudose, numărul 1 pe lista pentru alegerile europarlamentare din partea PSD-PNL, primarului în funcție, candidat PSD la un nou mandat, Marian Viorel Dragomir și președintelui Consiliului Județean în funcție, candidat tot din partea PSD, Francisk Iulian Chiriac.
- Indiferent de critici sau de faptul că încă nu s-a semnat recepția lucrărilor, din motive imputabile constructorului, Podul de la Brăila EXISTĂ! Este un vis împlinit, după zeci de ani de vorbe goale și promisiuni. La acest moment, sunt beneficii palpabile care merită evidențiate?
”Bulgărele de zăpadă începe să se rostogolească”
Mihai Tudose, europarlamentar: Chiar dacă unora nu le place ideea, cale de întoarcere nu mai e și se va încheia curând și faza de recepție. Podul de la Brăila - ”o minune a tehnologiei”, cum l-a caracterizat Comisia Europeană - leagă de acum Moldova, Muntenia și Dobrogea și, prin mobilitatea comercială, a forței de muncă și a turismului, face zona Brăilei atractivă pentru investiții. Dezvoltarea infrastructurii atrage dezvoltare economică - e o axiomă și bulgărele de zăpadă începe să se rostogolească. Sigur că nu de la sine, depinde de noi să-l impulsionăm și echipa PSD Brăila, guvernul PSD, va continua să lucreze în direcția asta în ritm accelerat. Sunt tratative în curs, sunt investiții mari unde s-a trecut de faza de proiectare și va începe construcția efectivă…Efectele, palpabile, se vor vedea în scurt timp!
”Azi s-a uitat de coada de la bac, de tariful de noapte, iar visul părinților și bunicilor noștri a fost transformat în realitate”
Marian Dragomir, primarul Brăilei: De un an se circula pe Podul de la Brăila, la început de curiozitate și apoi pentru utilitatea lui. Azi s-a uitat de coada de la bac, de tariful de noapte, iar visul părinților și bunicilor noștri a fost transformat în realitate de Mihai Tudose. Acesta este adevărul oricât ar vrea eternii cârcotași să facă podul să dispară.
Sunt mai multe avantaje pe care Podul de la Brăila le-a adus:
• Azi, mașinile care merg către Tulcea sau Constanța nu mai traversează tot orașul ca în trecut, dar sper să fie forțat contructorul să deschidă și ultimul tronson de acces astfel încât să fie eliminate total camioanele și mașinile aflate doar în tranzit.
• Podul de la Brăila a adus și necesitatea construirii drumurilor expres care vor conecta Brăila cu Focșani, Buzău sau Slobozia iar cel mai avansat este cel către Galați.
• După deschiderea Podului la Brăila au venit mai multe societăți inportante care fac investiții, cea mai importantă este Tesla care mai are un aviz de obținut și apoi va primi autorizația de construire a fabricii, în Consiliul Local Municipal am acordat statutul de Parc Industrial unei suprafețe de teren pentru realizarea unor noi investiții în producție și mai avem și alte surprize.
”Imaginați-vă cum privește un investitor o zonă unde se află al treilea cel mai mare pod din Europa!”
Francisk Chiriac, președintele CJ Brăila: Un vis al multor generații, Podul peste Dunăre este traversat zilnic de peste 6.000 de mașini și contribuie în mod evident la dezvoltarea județului. Pe lângă utilitatea practică, Podul de la Brăila a devenit și un punct turistic. Cea mai mare investiție din România ultimilor 30 de ani a devenit realitate într-o guvernare PSD. Acesta este adevărul!
Construirea podului a condus la realizarea unei conexiuni rutiere rapide a oraşelor Brăila şi Galaţi de Tulcea, realizarea conexiunii Dobrogei și Portului Constanța cu Muntenia și Moldova, precum şi cu culoarele europene de transport. În acelaşi timp s-a îmbunătăţit accesul către litoral şi Delta Dunării.
Continuăm cu drumurile express care vor transforma județul într-un nod rutier important. Drumul rapid Brăila – Galați e aproape gata. Pentru cine critică utilitatea acestui uriaș obiectiv de infrastructură am de spus un singur lucru: imaginați-vă cum privește un investitor o zonă unde se află al treilea cel mai mare pod din Europa!
- Televiziunile vorbesc într-una de întoarcerea românilor acasă, definitiv. Ce înseamnă asta pe plan local, dar și internațional. Ce i-a determinat să revină? Acest fenomen se simte și la Brăila?
”Stabilitatea guvernamentală asigurată de coaliția PSD-PNL este premisa modernizării României”
Mihai Tudose: Se întorc români acasă, de câțiva ani, din mai multe motive: pandemie, familie, dificultățile economice prin care au trecut Spania și Italia etc. În același timp, încă se pleacă din țară.
Așa că sunt trei componente ale problematicii:
1. Să creăm acasă condiții pentru ca românii să nu mai fie tentați să plece la muncă în străinătate. Avem nevoie de forță de muncă, să o plătim ca atare, nu să importăm lucrători din Asia.
2. Începe să devină comparabil nivelul venituri - cost al vieții cu cel al unora din comunitățile românești din diaspora. Fenomenul e încă în fază incipientă, specific regiunilor mai dezvoltate ale țării și, dacă asigurăm dinamica economică, sunt șanse ca tot mai mulți compatrioți să revină în țară.
3. Emigrarea nu are numai cauze economice, ci și componenta educațională, medicală, socială. Statul are rolul crucial în a furniza cetățenilor servicii publice de calitate. Iar stabilitatea guvernamentală asigurată de coaliția PSD-PNL este premisa modernizării României. Acest proces trebuie accelerat.
”Brăila devine o opțiune pentru creșterea în siguranță a copiilor”
Marian Dragomir: Este un început al acestui fenomen, iar spațiile verzi, locurile de joacă, evenimentele cultural distractive, liniștea sunt cele care determină familiile să ia în calcul revenirea la Brăila. În perioada studenției și a primilor ani de activitate viața tumultoasă din Europa sau București este interesantă și aduce multe provocări dar locul ideal pentru creșterea copiilor nu este într-o capitală nesigură sau un oraș aglomerat în care îți este frică să lași copilul pe stradă. Brăila devine o opțiune pentru creșterea în siguranță a copiilor fiind un oraș cu investiții din fonduri europene în străzi, grădinițe, școli, licee și spații verzi.
”În ultimii opt ani, am muncit pentru creșterea calității vieții, pentru ca brăilenii să rămână acasă, să nu mai plece în străinătate”
Francisk Chiriac: Încă din 2017, când Mihai Tudose conducea Guvernul României, obiectivul întoarcerii românilor din Diaspora în țară, prin intermediul antreprenoriatului, a fost pus pe tapet. S-a avut în vedere asigurarea tuturor condițiilor pentru sprijinirea reîntoarcerii românilor din Diaspora și integrării lor în România, respectiv în mediul antreprenorial românesc, și a creat un cadru legislativ adaptat nevoilor lor actuale.
În ultimii opt ani, am muncit pentru creșterea calității vieții, pentru ca brăilenii să rămână acasă, să nu mai plece în străinătate și, mai ales, să se întoarcă cei care au plecat. Am investit în educație de calitate, sisteme medicale performante și avem o administrație receptivă la probleme. Ne dorim să ajungem într-un punct în care brăileanul să nu fie nevoit să își părăsească orașul sau comuna din motive economice, ci doar din motive ce țin de libertatea fundamentală de mișcare în interiorul Uniunii Europene.
O țară ca afară, dincolo de sloganuri electorale, se construiește cu investiții în domeniile esențiale. În județul Brăila avem investiții importante și vor continua să vină. Inclusiv podul, cea mai mare investiție din România post-decembristă.
Podul Brăilei. Începuturi
Ideea a apărut în anii 1980, când au fost analizate trei amplasamente posibile. În 1996, s-a efectuat un studiu de prefezabilitate pe baza ideilor avansate cu un deceniu în urmă.
Un prim studiu de fezabilitate a fost efectuat în 2001, studiul a fost reactualizat în anii 2015–2016, și aprobat în 2017 de CNAIR și Ministerul Transporturilor.
Inițial, în cadrul Master-planului General de Transport, podul figura ca parte a drumului expres Buzău-Brăila-Tulcea-Constanța, drum planificat a se realiza în perioada 2020–2030. Abia în mandatul de prim-ministru al lui Mihai Tudose lucrurile au intrat pe repede înainte astfel că pe data de 21 august 2017, la ora 16:00, a încetat posibilitatea depunerii în SEAP a ofertelor pentru proiectarea și execuția podului. Au fost înregistrate oferte din partea a două consorții:
- Asocierea Webuild (Italia) – IHI Infrastructure Systems Co.,Ltd.(d) (Japonia)
- Asocierea China Communication Construction Company Ltd (China) – China Road and Bridge Corporation (China) – Eptisa Servicios de Ingeniería S.L. (Spania) – Euro Construct Trading ’98 SRL (România) – CCCC Second Harbour Engineering Co Ltd (China) - CCCC Highway Consults Co Ltd (China)
Contractul a fost atribuit pe baza celui mai bun raport calitate-preț asocierii Webuild – IHI Infrastructure Systems Co.,Ltd., care a ofertat proiectarea și construcția lucrării pentru suma de 1.995.932.260,25 lei fără TVA. Contractul a fost semnat pe 15 ianuarie 2018 în ultima zi de mandat a premierului Mihai Tudose. Oficial, podul a fost deschis circulației pe 6 iulie 2023, ora 13. Cu o deschidere principală de 1120m, lățime de 31,7 m și înălțime de 192 m, podul Brăilei constituie cel mai important proiect de infrastructură realizat în țara noastră după Revoluție, în valoare de circa 500 milioane de euro.
Sorin Grindeanu: ”Am avizat astăzi proiectul Drumului Expres Focșani – Brăila!”
• a anunțat chiar ieri ministrul PSD al Transporturilor
”După avizarea indicatorilor tehnico-economici în Consiliul Tehnico Economic (CTE) al Ministerului Transporturilor urmează avizarea în Consiliul Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe și aprobarea prin Hotărâre de Guvern.
Acest nou drum de mare viteză va avea o lungime de 73,52, km iar pe traseu vor fi construite inclusiv:
- 57 de poduri/pasaje/structuri casetate,
- 6 noduri rutiere,
- 6 parcări.
Proiectul drumului expres Focșani - Brăila, cu o valoare estimată de 5,5 miliarde de lei (fără TVA), prevede și plantarea a 155 de hectare de perdele forestiere”, am aflat ieri de pe pagina de Facebook a ministrului Grindeanu.
