• lucrările de reabilitare a acestui obiectiv au demarat cu întârziere, firma constructoare din Galaţi fiind mereu sub imperiul recuperării timpului pierdut • şoferii se plâng că, odată cu această reabilitare, podul pare să se fi îngustat, aspect ce afectează vizibil traficul, mai ales în ceea ce priveşte maşinile de mare tonaj
În iulie anul acesta, consemnam stadiul lucrărilor la podul de pe DN 21, obiectiv devenit de-a lungul anilor un adevărat pericol public prin degradările suferite. Lucrările de reabilitare erau, aşadar, urgente şi cu un specific cu totul aparte, întrucât podul traversează enormul canal de irigaţii CA 1 menit să asigure apa pentru circa 200.000 hectare, din care 138.000 ha în judeţul Brăila şi 80.000 ha în Ialomiţa. Numai că lucrările la pod au demarat cu întârziere, firma constructoare din Galaţi fiind mereu sub imperiul recuperării timpului pierdut. Asta în contextul în care limita de înţelegere din partea ANIF de păstrare a canalului gol de apă a fost extinsă la maximum. Într-un final, s-a trecut totuşi la un ritm intens de executare a plăcii podului, incluzând toate necazurile pricinuite de un trafic pe câte o bandă, aspect coroborat cu veşnica problemă a şoferilor grăbiţi, vitezomani sau tupeişti care treceau, periculos, prin zona organizării de şantier. Ce-i drept, la faţa locului nici nu prea se afla vreun agent care să dirijeze circulaţia.
Zilele trecute, revenind pe şantier, am stat de vorbă cu inginerul Victor Ţilea, şeful de şantier. Tot optimist, acesta ne-a declarat că “termenul de 7 martie 2019 va fi respectat. Da, am avut mereu necazuri cu cei din trafic, ajungându-se la distrugerea bordurilor cu tirul, combina sau discurile unui tractor… Peste maximum 2-3 săptămâni circulaţia se va desfăşura pe ambele benzi, încadrate fiind de parapeţii pietonali şi cei de protecţie de la marginea carosabilului, aduşi din Polonia. Cât priveşte lucrările la zi, acţionăm la consolidarea şi cămăşuirea pilelor; scoatem noroiul din canal cu un buldozer, protejăm sferturile de con, etc”. La faţa locului, pe lângă buldozerul la care se referea inginerul, reporterul nostru a văzut şi oameni în picioarele goale, care munceau în mâlul de jumătate metru. Despre condiţiile de muncă de pe şantier dar şi despre alte lucrări din Caietul de sarcini nu prea am putut să luăm niciun punct de vedere oficial deoarece, deşi un reprezentant al Direcţiei de Drumuri şi Poduri Constanţa, este aproape zilnic la faţa locului, acesta, fără aprobarea expresă, în urma unei cereri scrise către regionala Constanţa, nu scoate o vorbă despre lucrările de la pod.
Pe vremuri, specialişti de marcă ai GSLH Galaţi, care acţionau în porturile mineraliere ale Sidex, bazinele portuare, la construcţia de poduri ori batardourile din şantierele navale (ex.calea de lansare de la Şantierul Naval Brăila) lucrau şi sub apă la zeci de metri, pentru turnarea de betoane. Nu este cazul, însă, de aşa ceva la Însurăţei, unde pentru continuarea lucrărilor trebuie golit canalul de apă. Iată ce ne-a declarat Vasile Turcitu, director general ANIF Brăila: “Vom da tot concursul la acţiunea de scoatere a dalelor din beton din aval şi amonte de pod, la turnarea altora şi hidroizolarea lor perfectă. Şi trebuie folosită la maximum de către constructor această perioadă, astfel încât lucrările de sub pod să ajungă măcar la nivelul maxim posibil al apei, din luna aprilie, când se va da drumul la apa necesară pentru irigaţii”.
La final, reţinem şi opinia, prea pesimistă, a unui şofer profesionist, care critică faptul că, odată cu reabilitarea, podul pare să se fi îngustat: “Chiar odată terminat podul, trebuie maximum de atenţie, viteză redusă şi o semnalizare adecvată! Trebuie inclusiv sistem de iluminare în zona podului, deoarece carosabilul este, zic eu, îngust. Altfel riscăm să ne lovim de parapeţi sau de colegii din trafic!”.
Noi credem, totuşi, că proiectantul a luat în calcul toate aceste aspecte, deloc de neglijat.
