Scriam săptămâna trecută că Brăila are în acest moment o serie de instituţii şi personalităţi care duc mai departe, prin activitatea lor de zi cu zi, moştenirea culturală a orasului.
Pentru efortul şi tenacitatea în promovarea culturii, acestea merită măcar amintite, dacă nu sprijinite mai mult în strădania lor. Să începem cu instituţiile.
O analiză serioasă a instituţiilor de cultură din oraş ar trebui să plece de la câţi bani cheltuie acestea şi să ajungă la câtă cultură „produc” de aceşti bani. Neavând acces la bugetele instituţiilor, este dificil de făcut o astfel de evaluare.
Ne vom mărgini să arătăm care credem că sunt instituţiile „de forţă” ale Brăilei în domeniul culturii. Vom avea în vedere doar frecvenţa şi calitatea manifestările culturale pe care aceste instituţii le aduc în faţa publicului brăilean.
Muzeul. Are o echipă de specialişti de mare calibru în domeniile arheologie, istorie, artă, etnografie, ştiintele naturii, restaurare. Muzeul e foarte prezent în viaţa comunităţii prin lansări de carte, simpozioane, dezbateri, întâlniri cultural-artistice, conferinţe, expoziţii. Aproape toate sediile muzeului sunt restaurate şi se număra printre cele mai frumoase clădiri din oraş. Dacă nu aveţi timp să intraţi la muzeu, urmăriţi, din mers, pe faţada muzeului, bannerele care anunţă câţi ani se implinesc de la naşterea sau trecerea la cele veşnice a marilor personalităţi ale culturii române!
Filiala locală a Uniunii Artiştilor Plastici. „Produce” regulat expoziţii de pictură şi sculptură de calitate găzduite în cocheta galerie de artă din centrul oraşului. Chiar în aceste zile acolo poate fi vizitată expoziţia pictoriţelor Ioana Crăciun Dobrescu şi Cornelia Gherlan, ambele din Bucureşti.
Teatrul. Este cea mai îndrăgită şi frecventată instituţie de cultură din Brăila. După o restaurare cu peripeţii, teatrul şi-a reluat activitatea cu toată energia. Oameni de varii vârste, de la copii la seniori, au aşteptat cu nerăbdare redeschiderea teatrului şi au revenit în sala de spectacole, aplaudând reprezentaţiile trupei de actori.
Filarmonica. Deşi înfiinţată de puţină vreme, şi-a câştigat deja locul în viaţa culturală a oraşului. Oferă, lunar, câte un concert de cameră interpretat de orchestra proprie, dar şi spectacole muzicale ale unor invitaţi din afara Brăilei.
Biblioteca. Aflată într-un sediu modern, biblioteca organizează numeroase activităţi pentru copii şi liceeni. Credem că poate face mai mult pentru publicul adult, iubitor de literatură. Să invite, de exemplu, mai des scriitori români de prestigiu la întâlniri cu cititorii din Brăila.
Centrul de creaţie. Şi-a făcut din plin simţită prezenţa, în ultimii ani, prin organizarea de festivaluri internaţionale de muzică uşoară, jazz, muzică populară, folk. Dar are şi o activitate bogată de scoatere la lumină şi încurajare a creaţiei populare din zonă. Ar trebui să găsească modalităţi noi de promovare a acestei creaţii, altele decât standurile tradiţionale de prezentare.
Cele 4 librării ale oraşului. Deşi reprezintă o societate comercială, cele 4 librării continuă să joace un rol cultural major în viaţa oraşului. Brăila se numară printre puţinele oraşe din ţară care mai au librării, iar păstrarea lor devine un adevărat act de cultură.
Cele câteva pub-uri din zona centrală a oraşului. Chiar dacă desfăşoară activităţi comerciale, aceste pub-uri prezintă formule de cultură alternativă pe care celalalte instituţii nu le au în sarcină. Pub-urile programează piese de teatru independent, concerte de muzică, spectacole de stand-up comedy etc.
Aceştia sunt, în opinia noastră, „vectorii” cei mai importanţi de difuzare a culturii în Brăila. Săptămâna viitoare, despre oamenii care creează şi oferă cultură brăilenilor.
