"Am prezentat o schiţă de proiect care are ca scop democratizarea funcţionării republicii şi întărirea instituţiilor sale, vizând în primul rând un Parlament mai puternic şi mai credibil, în al doilea rând drepturi mai multe şi mai efective pentru cetăţeni, în al treilea rând un Executiv (Guvern şi Instituţie prezidenţială) mai bine controlat, şi, nu în ultimul rând, în contextul reformării Parlamentului, o nouă modalitate de funcţionare şi alegere a Senatului, conceput ca o Cameră a Reprezentanţilor Locali, o cameră de dezbatere şi de legiferare pentru domenii care ţin de aleşii noştri locali", a anunţat Tăriceanu.
El a punctat că proiectele care vor viza reforma statului, pe care şi colegii săi parlamentari "simt nevoia" să le promoveze, vor face subiectul unor dezbateri cu cetăţenii, iar după aceea vor fi promovate în procedura parlamentară curentă. "Există la nivelul grupurilor parlamentare o emulaţie care pe mine m-a bucurat, o dorinţă evidentă de a munci, de a-şi face munca mai vizibilă şi acest lucru e necesar în contextul în care fiecare parlamentar se bate pentru a-şi reînnoi mandatul peste câţiva ani", a apreciat liderul grupului PNL din Cameră.
Tăriceanu a susţinut că cea mai importantă este reformarea statului, în special recredibilizarea Parlamentului. "E foarte uşor să ataci Parlamentul din poziţia preşedintelui. Dacă ataci o persoană, persoana poate să răspundă. Dacă ataci o instituţie, e cel mai uşor, că instituţia nu are cum să se apere. Plus că e pe fondul unei degradări permanente de imagine pe care a suportat-o, eu sunt foarte preocupat de lucrul ăsta. Eu nu cred că slăbirea instituţiilor statului în detrimentul întăririi altor instituţii nedemocratice este utilă. Biserica e foarte credibilă, dar nu e democratică, Armata e foarte credibilă, dar nu e democratică. Eu n-am nevoie, într-o ţară democratică, de instituţii nedemocratice să fie credibile, dar cea mai democratică instituţie, Parlamentul, să fie covorul pe care se şterg toţi", a susţinut el.
Liderul grupului PNL din Cameră a explicat că nu pregăteşte o singură lege, ci un pachet întreg care presupune de fapt reforma constituţională şi a regulamentelor de funcţionare ale Camerelor. "Nu poate să fie un proiect personal, este un proiect pentru care vreau să am sprijinul întregului partid. În momentul de faţă este bazat pe un set de elemente personale, care vin să completeze proiectul PNL de reformă constituţională din 2005", a susţinut el.
Liberalul a mai menţionat şi că, la nivelul controlui asupra executivului, ar trebui introduse audieri publice parlamentare pentru cei numiţi de preşedinte, dar şi includerea dezbaterilor după ce preşedintele vine în plenul Parlamentului pentru a se adresa senatorilor şi deputaţilor.
Priorităţile legislative ale PNL: reducerea fiscalităţii, siguranţă naţională, legea pensiilor, depolitizarea administraţiei
Tăriceanu s-a referit şi la domeniile în care sunt înregistrate deja iniţiativele legislative pentru sesiunea parlamentară februarie -iunie 2010 de la grupul parlamentar din Camera Deputaţilor: economic (combaterea crizei, susţinerea mediului de afaceri şi domeniul fiscal), sănătate, administraţie publică, educaţiei, muncă şi protecţie socială, ordine publică şi siguranţă naţională, mediu, agricultură şi dezvoltare rurală.
Liderul grupului PNL de la Camera Deputaţilor a susţinut că, în cadrul reuniunii grupurilor parlamentare, s-a discutat şi despre necesitatea "elaborării unor propuneri de factură preponderent politică din partea membrilor grupurilor parlamentare către conducerea partidului, în aşa fel încât între priorităţile politice ale PNL să fie incluse subiecte, cum ar fi cele legate de protecţia mediului înconjurător". "Aţi observat în ultima vreme o serie de subiecte referitoare la protecţia mediului revin puternic în dezbaterea publică - proiectul Roşia Montană, taxa de poluarea auto", a spus Tăriceanu.
La rândul său, prim-vicepreşedintele PNL Ludovic Orban a prezentat priorităţile legislative ale partidului: reducerea impozitului pe venit la 10%, desfiinţarea impozitului forfetar, reducerea TVA la construcţii noi, la tranzacţionarea de construcţii noi pentru a stimula construirea de locuinţe noi. În plus, Orban a vorbit şi despre proiectele proprii ale PNL pe o serie de proiecte majore: legea pensiilor (luarea în calcul a salariului mediu pe economie), propria lege a educaţiei, precum şi legea administraţiei - depolitizarea instituţiilor statului şi descentralizarea.
Prim-vicepreşedintele PNL a vorbit şi despre "reactualizarea legilor siguranţei naţionale", dar şi despre finalizarea procesului de restituire a proprietăţilor private şi de despăgubire a proprietarilor.
"Grupul parlamentarilor liberali va continua să cenzureze sever activitatea Guvernului şi va depune moţiuni simple şi de cenzură, va înainta sesizări de neconstituţionalitate, va folosi toate pârghiile constituţionale legale şi regulamentare pe care le are la dispoziţie pentru a împiedica abuzurile guvernamentale şi încălcarea drepturilor şi libertăţilor individuale ale cetăţenilor", a susţinut Orban, dar nu a indicat deocamdată niciun domeniu în care liberalii ar intenţiona să depună moţiuni.
Cât priveşte modificări la nivel de conducere a celor două grupuri - Camera Deputaţilor şi Senat - nici Tăriceanu, nici Orban nu au dat răspunsuri clare privind eventuale modificări. În acest moment, grupul parlamentar liberal al senatorilor este condus de Puiu Haşotti, iar cel al deputaţilor de Călin Popescu Tăriceanu.
