• mai exact a 950 ha pe care administraţia gălăţeană nu a construit locuinţe, aşa cum prevedea hotărârea de Guvern prin care i s-a dat suprafaţa de 1.000 ha, ci le-a scos la licitaţie pentru activităţi agricole • preşedintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă a anunţat, ieri că a depus deja la secretariatul Consiliului Judeţean o expunere de motive şi că aşteaptă ca, până la finele lunii, să îi fie întocmit raportul proiectului de hotărâre • liberalul s-a arătat încrezător în acest demers, în contextul în care CJ Brăila deja a anunţat Guvernul Mihai Tudose despre această situaţie • în paralel, Primăria Galaţi merge înainte cu licitaţia
Liberalii brăileni încearcă să agite apele şi să grăbească demersurile privind revenirea la Brăila a unei părţi considerabile din mia de hectare ce a fost dată de Guvernul Adrian Năstase, în 2002, către Primăria Galaţi pentru construcţia de locuinţe. În frunte cu preşedintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă, aceştia au anunţat că au depus deja o expunere de motive la secretariatul Consiliului Judeţean în acest sens, în contextul în care gălăţenii au realizat construcţii doar pe 44 ha şi restul terenului l-au scos la licitaţii şi l-au concesionat pentru activităţi agricole.
Concret, proiectul propus de liberali se referă la “aprobarea solicitării adresate Guvernului României privind trecerea din domeniul public a municipiului Galaţi şi administrarea Consiliului Local Municipal Galaţi a suprafeţei de 950 ha, pentru care nu au fost respectate prevederile Hotărârii de Guvern 512/2002, şi trecerea acesteia în proprietatea şi administrarea Consiliului Judeţean Brăila” şi, potrivit lui Dănăilă, este semnat de toţi consilierii judeţeni ai PNL Brăila. Acesta a explicat că aşteaptă ca aparatul CJ să îşi facă treaba şi să întocmească raportul proiectului de hotărâre, astfel încât să fie prins pe ordinea de zi la proxima şedinţă ordinară.
“Expunerea noastră de motive se numeşte «Cartierul Şireteniei, recuperarea unui prejudiciu istoric». Expunerea de motive are 7 pagini şi a fost înregistrată pe date de 31 iulie. Problemele pe care noi le-am sesizat în acest material pe care l-am depus acolo sunt legate de modul în care acest teren este astăzi exploatat. Cei de la Galaţi au folosit doar 44 ha din suprafaţa pe care au primit-o, de 1.000 ha. Atât este zona urbanizată şi amenajată. Au fost ridicate 14 blocuri cu un număr de 348 de apartamente. Iar restul terenului a fost împărţit în două loturi: unul de aproximativ 300 ha şi altul de aproximativ 650 ha, care au fost valorificate de-a lungul timpului prin licitaţii publice în vederea exploatării agricole. Lucrul ăsta ne-a ridicat un semn de întrebare. Sunt şapte paşi pe care judeţul va trebui să îi facă pentru valorificarea acestui teren. Noi nu vrem să luăm acest teren doar pentru a rămâne în proprietatea CJ Brăila şi a fi dată în exploatare agricolă mai departe de CJ Brăila. În zona respectivă trebuie să fie realizat un parc industrial, un nod intermodal, să fie create locuri de muncă mai bine plătite, care mai departe să creeze un plus la nivelul serviciilor consumate în judeţul şi municipiul nostru. Zona aceea poate fi punctul de plecare pentru dezvoltarea proiectului aglomerare urbană Brăila - Galaţi, poate fi o zonă în care să înceapă construirea unui spital regional, poate fi punctul de dezvoltare al întregului ansamblu metropolitan Brăila - Galaţi”, a afirmat Dănăilă.
Plecând de la ideea că preşedintele CJ Brăila deja a sesizat Ministerul Dezvoltării şi al Agriculturii privind modul în care a fost utilizată suprafaţa de teren de către gălăţeni, sursa citată a afirmat că un atare demers va avea în mod cert succes.
Cartierul “Siret” să rămână al Galaţiului
Preşedintele PNL Brăila susţine că nu se poate solicita returnarea celor 1.000 ha de teren către judeţul nostru, deoarece acolo s-au construit deja locuinţe pe cele 44 ha, din bani alocaţi de la nivel guvernamental către Galaţi. Astfel, potrivit lui Dănăilă, doar printr-o hotărâre judecătorească s-ar putea recupera cartierul, însă liberalul consideră că ar fi o bătaie de cap prea mare.
“Cei de la Galaţi nu au avut niciun fel de aprobare suplimentară pentru închirierea acestei suprafeţe de teren cu destinaţia de teren agricol. Au avut posibilitatea să construiască locuinţe acolo, să facă drumuri, reţele de apă, canalizare, electricitate, gaz şi aşa mai departe, tot ce înseamnă utilităţi. Dar nimic altceva. Deci, din punctul ăsta de vedere, cred că sunt şanse foarte mari ca Galaţiului să îi rămână doar suprafaţa construită, iar restul terenului să se întoarcă la Brăila cu o destinaţie pe care o putem anticipa şi anume - parc industrial. Ar fi o chestiune care ar ajuta atât municipiul Brăila şi judeţul, cât şi municipiul şi judeţul Galaţi, pentru că parcul industrial va atrage forţă de muncă din ambele zone. Investiţia în blocurile ANL a fost făcută tot prin Guvernul României, prin Agenţia Naţională de Locuinţe şi banii au fost alocaţi celor din Galaţi. Clădirile, la finalizarea lor au fost predate CLM Galaţi. Primăria de acolo a făcut atribuirea locuinţelor. Infrastructura a fost realizată tot de Galaţi. Atât timp cât o unitate teritorial-administrativă cheltuieşte nişte bani pentru amenajarea unui teritoriu pe care îl are în proprietate la momentul respectiv nu ai cum să îi iei proprietatea. E o chestiune delicată”, a mai adăugat Dănăilă.
Prioritate - construirea parcului industrial
Asta susţin liberalii că ar trebui să fie principala ţintă odată recuperată suprafaţa de teren. Alexandru Dănăilă a ţinut să sublinieze că PNL-iştii au avut nenumărate încercări privind un asemenea demers, însă au fost mereu refuzaţi în baza ideii că nu există un teren suficient de mare care să se preteze unui parc industrial.
“Nicio problemă! Am găsit şi terenul! Nu rămâne decât să ajungem să implementăm acest proiect. Nu e un proiect al PNL-ului, ci al judeţului Brăila. Vă daţi seama ce ar însemna pe vreo 200 ha să vină fabrici care să producă la Brăila şi să nu avem doar locuri în care să consumăm? Să producem plusvaloare? Ar fi o chestiune interesantă”, a conchis sursa citată.
