• organizaţia PLUS Brăila se dezvoltă şi la nivelul judeţului • potrivit lui Adrian Dediu, secretarului partidului lui Dacian Cioloş la Brăila, PLUS a dezvoltat deja 14 comunităţi la nivelul comunelor şi oraşelor din judeţ • motivul este acela de a grupa oameni din comune apropiate, astfel încât în viitorul apropiat aceştia să poată accesa mai uşor fonduri europene pentru a contribui la dezvoltarea zonelor în care locuiesc
Partidul Libertate, Unitate şi Solidaritate (PLUS) a început să se extindă la nivelul judeţului Brăila. Interesant este că strategia partidului fostului premier Dacian Cioloş, este aceea de a dezvolta comunităţi locale, care ulterior să poată fi transformate în GAL-uri, prin care să se atragă fonduri europene pentru dezvoltarea comunităţilor locale. Mai exact, în cadrul conferinţei de presă dinaintea întâlnirii cu agricultorii şi fermierii brăileni ce a avut loc vineri dimineaţă la Regal Events Ballroom, Adrian Dediu, secretarul PLUS Brăila a explicat pe scurt această abordare. Potrivit acestuia, partidul deja a format 14 comunităţi locale la nivelul comunelor şi celor 3 oraşe din judeţul nostru. Numărul a rezultat după gruparea comunelor în funcţie de poziţia lor geografică.
“Începând din februarie încoace, PLUS a reuşit să se organizeze şi la ţară, în mediul rural. În prezent, PLUS are ca organizare la nivel judeţean, 14 comunităţi. Se va pune întrebarea, de ce 14, când noi avem 40 de localităţi şi 3 oraşe... Ei bine, s-a considerat necesar ca pentru perioada anilor următori, organizarea să fie pe 14 comunităţi, printr-o asociere de comune, pentru ca într-un viitor apropiat acestea să poată accesa mai uşor fonduri europene. Practic să lucreze mai bine pentru dezvoltarea comunelor. Pentru că la ora aceasta - în toată România, dar să vorbim strict de judeţul Brăila -, este clară situaţia din comune. Nu peste tot este apă potabilă, canalizare, asistenţa sanitară lasă de dorit, precum dezvoltarea învăţământului în unele zone. Şi atunci, pentru dezvoltarea rurală am considerat şi la nivel central, şi la Brăila, că această organizare în 14 comunităţi, a acestor asocieri de comune este necesară”, a declarat Dediu.
Ţinta: atragerea de fonduri europene
Acesta a adăugat că una este ca o comună să solicite fonduri europene şi alta este ca o asociaţie formată din mai multe comune să încerce să obţină finanţare pentru dezvoltarea localităţilor.
“Pentru că noi avem comune, din păcate, la ora asta, din cauza depopulării, a deceselor, chiar şi cu 900 de locuitori, gen Racoviţa, Scorţaru Nou. Nu poţi să te duci să accesezi fonduri europene pentru nişte comune cu aşa puţini locuitori. Aceste asocieri, 14 comunităţi pe care le-am făcut, elimină exact acest necaz. Comunităţile sunt făcute pentru a avea între 7.000 şi 10.000 de locuitori. Aşa sunt aşezate. Bineînţeles sunt comune limitrofe. Iar aceste comunităţi, toate sunt conduse dintr-un Birou format din cinci oameni, în care intră reprezentanţi din comunele care compun acea comunitate şi un coordonator. La nivelul comunităţii, există ca un birou mai mic, exact pe structura biroului nostru judeţean. Cei cinci care conduc biroul au sarcinile lor precise. Noi am considerat că este un mare avantaj, pentru că ulterior, cândva, în timp, aceste asocieri pot fi uşor transformate în GAL-uri pentru a accesa cât mai uşor fonduri europene. Singura şansă din punctul nostru de vedere, în perioada următoare, este accesarea fondurilor europene pentru a schimba un pic ceea ce se întâmplă în judeţul Brăila”, a mai precizat sursa citată.
De altfel, Dediu a anunţat că PLUS are organizaţii în fiecare comună din judeţ, chiar dacă unele deocamdată mai au de lucrat.
Prezentă la conferinţa de presă, Daniela Giurcă, membru în Comisia Naţională de Programe şi Politici Publice a PLUS, responsabil pe domeniul de agricultură şi dezvoltare rurală la nivel naţional şi Coordonator Regional în Regiunea Sud-Est, a vorbit la rândul său despre “valoarea adăugată a partidului lui Dacian Cioloş, faţă de alte structuri”.
“Acest mod de organizare, bazat pe comunităţi rurale puternice şi implicate, cu cetăţeni activi, sunt, să zic aşa, motorul de dezvoltare. Plecăm de la nevoia reală de a face politică, aceea de a răspunde nevoilor locale”, a declarat la rândul său Giurcă.
