Ne-am rugat de ploaie. Ani la rând ne-am rugat. Iar acum o blestemăm. Cantităţile impresionante de precipitaţii înregistrate în ultimele săptămâni au generat o serie de probleme extrem de grave, zone întregi din ţară fiind, practic, paralizate de inundaţii, viituri, albii de râuri umflate, poduri rupte de ape. La Brăila, Dunărea ne-a dat ceva frisoane, dar, cel puţin până acum, lucrurile au putut fi ţinute sub control. Rămâne în continuare în alertă Insula Mare, dar, în rest, temerile s-au mai diminuat. Nu şi pentru agricultori, pentru care ploaia binecuvântată s-a transformat vara acesta în cel mai aprig duşman. Căzută exact la începutul campaniei de recoltare, ea a dus mari pierderi culturilor de grâu şi rapiţă, de la care, după o iarnă şi o primăvară extraordinare pentru agricultură, fermierii aveau aşteptări mari. Din nefericire, ploile abundente şi vântul au scuturat rapiţa şi au înnegrit spicul de grâu, asta însemnănd pierderi importante, cantitativ şi calitativ. Dar şi leguminoasele suferă din cauza excesului de apă, calitatea culturilor în câmp scăzând de la o zi la alta. De altfel, pe fondul aceste panici, deja preţul la piaţă al legumelor a crescut, în doar câteva zile de exemplu, preţul roşiilor urcând de la 2-2,5 lei la 3,5 lei/kg. Mai mult, tot din cauza apei în exces, pericolul există chiar şi la culturile prăşitoare, adică floarea-soarelui şi porumb. Specialiştii fitosanitari brăileni avertizează că, deşi pentru moment culturilor le merge bine, sunt condiţii favorabile apariţiei şi dezvoltării în exces a bolilor şi dăunătorilor. Iată, pe scurt, tabloul sumbru al efectelor unui început de vară mult prea ploios.
Producţii agricole mici şi de slabă calitate
Asta vor obţine anul acesta producătorii agricoli locali, care se văd acum copleşiţi de efectele unui final de iunie şi început de iulie cu ploi în exces. Potrivit informaţiilor prezentate de specialiştii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Brăila, ultimele precipitaţii consistente înregistrate pe teritoriul judeţului au adus cantităţi medii de peste 20 litru/metru pătrat, dar şi cu vârfuri de peste 40 litri/mp. Dar aceleaşi date arată foarte clar că pe parcursul lunii trecute au fost atinse vârfuri în ceea ce priveşte cantităţile de precipitaţii căzute care s-au situat în jurul valorii de 100 l/mp, aşa cum este cazul localităţii Mircea Vodă (105 l/mp) sau Găiseanca (98 l/mp). Oricum, aşa cum rezultă din statisticile şi calculele celor de la Asociaţia Producătorilor Agricoli (APA) Brăila, ploile din ultima vreme au adus în medie un aport cumulat de 150 - 200 l/mp, ceea ce este exagerat, după cum apreciază preşedintele asociaţiei, Costică Măcelaru. "Astfel de cantităţi cumulate înregistrate în ultimele 3 săptămâni înseamnă calamitarea culturilor în jur de 30 - 60%, chiar 75% pe unele zone. Iar ca lucrurile să se complice şi mai mult în defavoarea noastră, din acest an nu se mai aplică nici prevederile Legii nr. 381 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi din agricultură, aşa că fermierii au rămas în mare parte fără nicio acoperire", ne-a declarat Măcelaru.
Ianca, cea mai afectată zonă
Revenind la datele statistice prezentate de DADR Brăila, rezultă că din cauza ploilor torenţiale, vântului puternic şi grindinei, au fost afectate culturi pe o suprafaţă de 2.248 ha. Trebuie precizat însă că această cifră reprezintă doar suma suprafeţelor comunicate până acum de fermierii afectaţi şi că nu toţi au trimis raportările către DADR. Cea mai mare suprafaţă calamitată este acoperită cu rapiţă - 1.609 ha, la care procentul de calamitare este de 60 - 80 %, dar suprafeţe importante afectate de fenomenele meteo au fost înregistrate şi în cazul orzului - 574 ha, cu procent mediu de calamitare de 70%. Ar mai trebui adăugat că cele mai afectate zone sunt: Ianca - 1.703 ha majoritatea cultivate cu rapiţă, dar şi Unirea cu 375 ha (orz şi rapiţă), Măxineni cu 95 ha (rapiţă) precum şi Dudeşti - 75 ha (rapiţă).
Efectele ploilor în exces se înregistrează şi în cazul grâului, întrucât din datele prezentate de APA Brăila reiese că deja fenomenul de încolţire în spic este o regulă în câmp. În plus, după cum susţin specialiştii Unităţii Fitosanitare din cadrul DADR Brăila, precipitaţiile abundente au reprezentat pentru culturile de prăşitoare o sabie cu două tăişuri. Pe de o parte culturile de porumb şi floarea-soarelui s-au dezvoltat foarte bine în lan, însă excesul de umiditate în sol creează condiţii propice înregistrării peste medie a unor fenomene negative generate de boli şi dăunători. Acest lucru înseamnă că vor trebui aplicate tehnologii suplimentare de combatere a bolilor şi dăunătorilor, ceea ce reprezintă o cheltuială în plus. Şi în ceea ce priveşte leguminoasele se înregistrează probleme din cauza ploilor abundente. Specialiştii DADR au explicat că deja cultura ardeiului se resimte din cauza excesului de apă din sol, iar plantele s-au uscat. Pe fondul acestui factor de stres, estimările în ceea ce priveşte producţia ce va fi obţinută suferă modificări în sensul diminuării cantităţilor previzonate. De altfel primul şoc s-a înregistrat deja, iar preţul legumelor de sezon a înregistrat o uşoară creştere.
Aşa cum reiese din situaţia operativă privind stadiul lucrărilor din campania de vară, au fost recoltate puţin peste 1.000 ha de grâu, din totalul de 81.577 ha cultivate, în timp ce la rapiţă fusese recoltată cam jumătate din suprafaţa înfiinţată în toamna anului trecut (11.740 ha comparativ cu totalul de 28.014 ha).
Sute de dosare de calamitate ajunse la firmele de asigurări
Nouă companii de asigurări din România au, până în prezent, 1.700 de dosare de daună avizate în urma inundaţiilor, a anunţat ieri Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), pe baza solicitărilor făcute către asigurători. Cele mai multe dosare de daună au fost avizate pentru regiunile nord-est, sud-est, sud-vest şi vest.
Pentru zona de Sud-Est, care cuprinde judeţele Brăila, Vrancea, Galaţi, Buzău, Tulcea şi Constanţa au fost avizate 132 de dosare de daună.
"Piaţa de asigurări este pregătită şi are capacitatea financiară necesară să plătească daunele conform obligaţiilor asumate prin contractele de asigurare facultativă a locuinţelor încheiate", se arată în comunicatul CSA.
