Roverul Curiosity al NASA se va apropia în premieră de dunele din zona Bagnold Dunes, regiune aflată la poalele versantului nord-vestic al Muntelui Sharp şi urmează să transmită date cu privire la caracteristicile nisipului marţian în următoarele câteva zile, conform unui anunţ făcut de NASA, transmite SPACE.com, citat de agerpres.ro.
Dunele care formează Bagnold Dunes sunt uriaşe. Curiosity va studia o astfel de dună care are suprafaţa unui teren de fotbal şi înălţimea de două etaje. În plus, aceste dune sunt active. Observaţiile obţinute de la sondele amplasate pe orbita lui Marte indică faptul că unele astfel de dune se deplasează cu aproximativ 1 metru pe an.
Nisip solidificat în urmă cu foarte multă vreme
„Am pregătit o serie de investigaţii ştiinţifice care ne vor spune mai multe despre dunele marţiene dar şi despre straturile de gresii rezultate din nisipul solidificat în urmă cu foarte multă vreme", a declarat Bethany Ehlmann de la Institutul Tehnologic din California şi de la NASA Jet Propulsion Laboratory.
Deşi roverele aflate în misiune pe Marte au vizitat fâşii de nisip în trecut, ele nu au intrat niciodată în contact cu marile dune de nisip. De altfel omenirea nu a studiat niciodată alte dune de nisip în afara celor de pe Pământ.
Odată ce Curiosity va ajunge la Bagnold Dunes, denumite după inginerul şi exploratorul britanic Ralph Bagnold (1896-1990) care a studiat dunele de nisip, va aduna mostre de nisip pentru a le analiza în cadrul minilaboratorului de care dispune la bord. De asemenea, roverul va fora puţin cu una dintre roţi pentru a afla dacă nisipul de dedesubt are aceleaşi caracteristici cu cel de la suprafaţă.
Muntele Sharp are o înălţime de 5,5 kilometri
„Aceste dune au o textură diferită faţă de dunele de pe Pământ", a comentat şi Nathan Bridges, de la Laboratorul de Fizică Aplicată al Universităţii Johns Hopkins. „Ondulaţiile formate de nisipul acestor dune sunt mult mai mari decât cele de la suprafaţa dunelor terestre şi nu ştim de ce. Am încercat în simulări computerizate să obţinem acelaşi efect, pornind de la o presiune atmosferică scăzută. Este nevoie însă ca vântul să bată cu o viteză mai mare decât pe Pământ pentru a pune în mişcare aceste particule. Acum vom avea însă oportunitatea de a face nişte observaţii mai detaliate", a mai precizat Bridges, care coordonează misiunea lui Curiosity la Bagnold Dunes alături de Ehlmann.
Roverul autonom Curiosity, care cântăreşte 1 tonă, a asolizat în interiorul uriaşului crater marţian Gale în august 2012, în cadrul unei misiuni cu un buget de 2,5 miliarde de dolari, pentru a afla dacă Planeta Roşie ar fi putut susţine vreodată viaţă microbiană, răspuns care s-a dovedit pozitiv.
Muntele Sharp, cu înălţimea de 5,5 kilometri, se ridică din mijlocul craterului Gale. Curiosity a ajuns la baza acestui munte în septembrie 2014, după o cursă de 14 luni la suprafaţa Planetei Roşii. În prezent roverul urcă încet pe pantele muntelui Sharp, culegând informaţii despre istoria geologică şi condiţiile climatice de pe Marte din rocile şi straturile de sedimente pe care le întâlneşte în drumul său.
