Mergi la conţinutul principal

Pleşcan, 10 ani de puşcărie pentru trafic de persoane

Magistraţii brăileni le-au declarat război total infractorilor transfrontalieri. În mai puţin de o săptămână, Tribunalul Brăila a pronunţat două sentinţe judecătoreşti, prin care a fost pedepsit în mod exemplar Constantin Pleşcan, zis "Raj", capul celei mai prospere afaceri cu cerşetori de pe aceste meleaguri.
Aşa cum arătam într-una din ediţiile de săptămâna trecută, judecătorii brăileni l-au condamnat pe Constantin Pleşcan, într-un prim dosar penal, la o pedeapsă rezultantă de 5 ani de închisoare. După numai câteva zile, mai precis pe 22 iunie 2012, instanţa de fond a Tribunalului Brăila l-a condamnat la o altă pedeapsă rezultantă, de 10 ani de închisoare. Este cea mai severă condamnare a unui traficant de fiinţe umane de la Brăila.
El a fost adus sub escortă din Franţa, unde, fiind prins exploatând-o pe românca Mariana N., "Raj" primise alţi 5 ani de închisoare, printr-o sentinţă a Judecătoriei din Quimper, pendinte de Curtea de Apel Rennes. Acuzaţiile puse pe seama brăileanului: obţinerea frauduloasă a unui document administrativ care stabileşte un drept sau o identitate, folosire de documente false, proxenetism în formă agravată, şedere ilegală în Franţa.

19.400 de euro câştigaţi de pe urma cerşetorilor

Sentinţa instanţei superioare brăilene include 5 ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat (plus 5 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea unor drepturi civile) şi 8 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane. Potrivit procedurii penale în vigoare, cele două pedepse au fost contopite cu pedeapsa pronunţată de Judecătoria din Quimper, Curtea de Apel Rennes, Franţa, "urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 8 ani de închisoare, sporită la 10 ani de închisoare". De asemenea, Pleşcan a mai primit şi 250 de euro amendă penală.
Magistraţii au dispus, de asemenea, obligarea traficantului de fiinţe umane la plata sumei de 5.000 de lei cu titlu de daune morale către Vasilica Ş., una dintre victimele racolate şi duse la cerşit şi la 7.000 de lei cheltuieli judiciare către stat. Nu în ultimul rând, instanţa de fond a Tribunalului Brăila a dispus "confiscarea de la inculpat a sumei de 19.400 euro, cu titlu de bun dobândit ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni".
Constantin Pleşcan s-a aflat multă vreme în atenţia anchetatorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). El a iniţiat şi condus o adevărată afacere de familie, bazată pe exploatarea a zeci de cerşetori racolaţi din municipiul şi judeţul Brăila, majoritatea ţigani cu dizabilităţi fizice sau retardaţi. Ceilalţi membri ai reţelei de traficanţi de persoane, inclusiv soţia lui "Raj", Liontina, au primit câte 8 ani de puşcărie, pedeapsa rămânând definitivă la Înalta Curte de Casaţie şi Jusitiţie a României (ÎCCJ).
Traficanţii de fiinţe umane au căzut în plasa întinsă de DIICOT în aprilie 2010, când, în urma unui flagrant, un autocar plin cu cerşetori a fost oprit din drum, iar "sclavii" eliberaţi. Constantin, capul reţelei, se afla în acel moment în oraşul Rouen, unde conducea o prosperă afacere cu cerşetori. "Raj" a fost capturat mai târziu, în septembrie 2010, cu sprijinul Interpol.

"Raj" îşi stabilise cartierul general pe un vapor, în Rouen

Potrivit DIICOT, Constantin Pleşcan zis "Raj", Gheorghiţă Pleşcan zis "Nandu", Veronica Mavroian (concubina lui "Nandu"), Liontina Pleşcan (soţia "boss-ului"), fiii acestora - Cătălin Pleşcan, Marian Pleşcan - precum şi alţi indivizi, printre care Romeo Ilie Pleşcan zis "Jumară" (ginerele lui Constantin) şi Marian Cristea zis "Pîrtea", au pus la punct o amplă reţea de trafic de persoane care acţiona în Franţa.
Traficanţii de oameni căutau cu precădere ţigani cu handicap sever sau cu probleme psihice, indivizi cărora li se promiteau câştiguri însemnate, masă şi cazare gratuită, precum şi plata drumului până în Franţa. Odată ajunşi în Franţa, sărmanii cerşetori erau supravegheaţi zi lumină şi mai apoi percheziţionaţi, iar dacă erau prinşi că dosesc oarece euro, erau pedepsiţi fără milă.
Anchetatorii spun că după dezmembrarea reţelei din Brăila, în aprilie 2010, Constantin Pleşcan şi ceilalţi "negustori de oameni" care acţionau în Franţa au fugit din oraşele unde se aflau, cu cerşetori cu tot. Pe 14 septembrie acelaşi an, francezii l-au arestat pe şeful cel mare, "Raj", iar un an mai târziu l-au trimis, sub escortă, în România.
Rând pe rând, au început să apară şi victimele traficului de fiinţe umane. În noiembrie 2010, procurorii de la Crimă Organizată i-au audiat, spre exemplu, pe Mitel A. şi pe Costică S., zis "Fasole", doi dintre cerşetorii exploataţi de Constantin Pleşcan. Detaliile "afacerii" lui "Raj" sunt copleşitoare. Mitel a fost dus la cerşit de către Gheorghiţă Pleşcan zis "Nandu". Bietul cerşetor nu a ajuns, aşa cum spera, pe vreo stradă din Paris, ci pe un vapor din Rouen, unde "Raj" pusese la punct o adevărată industrie a cerşetoriei. Constantin avea acolo o "armată" de subordonaţi: Liontina Pleşcan, Romeo Ilie Pleşcan zis "Jumară", Cătălin Pleşcan, Angelica Mihai, Elena Pleşcan şi Marian Cristea zis "Pîrtea".
Afară de aceştia, mai erau "sclavii" obligaţi să cerşească pentru clanul Pleşcan. Toţi banii rezultaţi din cerşetorie ajungeau, bineînţeles, la "Raj", care împărţea "prada" cu ceilalţi membri ai reţelei. După două luni de coşmar, Mitel A. a reuşit să fugă din Rouen, actul de identitate fiindu-i reţinut de către "Raj" încă de la sosirea în Franţa.
Costică T., zis "Fasole", a fost racolat de către Pleşcan destul de uşor, după ce i-a promis că-l va ajuta să se trateze la picior. Victima suferea de o afecţiune gravă la un picior şi, neavând bani pentru tratament, a acceptat să plece la cerşit. "Fasole" a fost cazat într-o casă părăsită, unde se mai aflau câţiva dintre acoliţii lui "Raj". Brăileanul i-a umplut de bani pe traficanţi, iar aceştia i-au trimis, în bătaie de joc, 200 de euro soţiei, ca să nu-i reclame la Poliţie. În aprilie 2010, când traficanţii au fugit, Costică a fost abandonat în oraşul Rouen. A mai cerşit cât să-şi adune bani de drum, apoi s-a întors, sărac lipit pământului, în România.

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro