Mergi la conţinutul principal

Plasticul, noua stare de urgență medicală care amenință lumea. Cum reducem impactul negativ asupra mediului

Plasticul care invadează natura a fost declarat, în 2021, „stare de urgență medicală” la nivel mondial, iar ecologiștii au atras atenția că acest material poluant, o dată ajuns în natură, poate avea efecte irevesibile asupra ecosistemelor. Bogdan Constantinescu, managerul general al companiei de salubritate BRAI-CATA susține că este la îndemâna noastră să reducem acest impact negativ asupra mediului, colectând separat deșeurile din gospodărie și renunțând la a mai lăsa în natură orice fel de reziduuri.

 

Acest an pare să fie, mai mult ca oricând, sub semnul unei campanii generale antiplastic, lansată în zeci de state din toată lumea sub forma unei chemări la responsabilizare și sustenabilitate.
După ce, în 2020, o echipă de cercetători a descoperit, pentru prima dată microparticule de plastic, inclusiv PET și BPA, în organe umane, organizațiile mondiale au lansat nenumărate avertismente arătând că, dacă nu acționăm acum, răul provocat de poluarea cu acest material va fi ireversibil până în 2030, plasticul afectând sănătatea umană, a animalelor și a plantelor într-o mulțime de moduri.
„În cadrul evenimentului Plastic Health Summit 2021, s-a spus că mai avem la dispoziție doar nouă  ani în care putem acționa împotriva acestui material dăunător pentru planetă, plasticul, înainte ca el să producă daune ireversibile, iar activiștii de mediu au cerut Organizației Mondiale a Sănătății să declare poluarea cu plastic „stare de urgență medicală”.
Oamenii pot fi afectați direct de unele substanțe conținute de acest material, precum mercurul sau plumbul, în timp ce studiile au arătat că o altă substanță comună din plastic, DEHP, este cancerigenă. Alte toxine sunt asociate cu malformații congenitale, probleme de dezvoltare la copii sau sisteme imunitare compromise, potrivit National Association of Geoscience Teachers”, a afirmat Bogdan Constantinescu, specialistul companiei BRAI-CATA, care asigură servicii de salubritate în județele Brașov, Hunedoara, Vâlcea, Brăila, Giurgiu și Călărași.

Ce putem face pentru ca  gospodăria noastră
să nu fie o sursă de poluare

Pentru că gospodăriile noastre pot constitui o sursă importantă de poluare, este important să contribuim și individual la efortul global de diminuare a cantităților de deșeuri ajunse în natură.

“45% din deșeurile dintr-o gospodărie sunt compuse din plastic, sticlă, hârtie, lemn, textile și metal, toate reciclabile, 10 % din materiale sunt nereciclabile, iar 45% din biodeșeuri, care pot fi transformate în compost, mai ales de către cei care locuiesc la curte, cu beneficii enorme asupra grădinilor de legume sau plantelor ornamentale. E foarte important că aceste materiale să fie separate și reciclate în măsură cât mai mare, respectându-se regulile de precolectare pe categorii”, a mai explicat managerul BRAI-CATA.

Știați că…

… Recent, o echipă de cercetători a descoperit că o larvă de insectă a început să folosească plasticul din natură, pentru a-și construi din el cochilia, lucru  ce ar putea distruge echilibrul ecosistemelor din râuri, lacuri și bălți?
… Un robot autonom, denumit BeBot, curăță plajele de peste ocean de microplasticul care nu poate fi colectat de oameni?
… Un nou tip de navă poate colecta eficient plasticul din oceane? Botezat „Manta” acest cataraman ecologic este capabil să culeagă acest material, din apele mărilor și oceanelor, reciclându-l chiar la bordul navei.
… În dorința de a se alătura eforturilor de salvare a planetei, o companie de software a lansat un mouse wireless, care este realizat, 20%, din plastic recuperat din oceane? Mai mult, ambalajul în care este livrat produsul poate fi reciclat în totalitate.
… Plasticul recuperat din apele lumii este transformat în peleți, iar apoi aceștia sunt topiți și combinați cu alte substanțe, precum rășini, pentru a fi obținute materiale care pot fi utilizate din nou?
… O companie de pantofi sport a lansat  x Parley, un produs bazat pe plastic reciclat?
… Microparticule sunt considerate bucățile de plastic cu o lungime mai mică de 5 milimetri? Acestea apar, de obicei, în urma deteriorării unor bucăți mai mari de material.
… După ce le-au descoperit în organe umane, cercetătorii de la University of Plymouth, din Marea Britanie, au recoltat microparticule de plastic și de pe Muntele Everest? Cele mai multe microparticule – 79 pe litrul de zăpadă – se găsesc în zona taberei de bază de pe Everest, iar majoritatea provin de la fibre sintetice descompuse, printre care poliester și acril.
… Mici particule de plastic au fost recoltate chiar și din Groapa Marianelor, cel mai adânc loc de pe planetă?
… Anul trecut, o echipă de cercetători a anunțat că a descoperit pentru prima dată microparticule de plastic, inclusiv PET și BPA,  în organe umane? Nanoplastic a fost descoperit în 47 de probe extrase din plămân, ficat, splină și rinichi de om. Organele au fost oferite cercetătorilor de o bancă de țesuturi.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro