Conducerea CJ Brăila s-a săturat să fie singura care bagă bani în clădirea "Lyra" şi îi solicită preşedintelui fundaţiei să nu mai fie atât de "conservator" în atitudine şi să accepte atât o colaborare cu municipalitatea, cât şi o altă abordare a modului de folosire a imobilului. Discuţia privind clădirea "Lyra" a avut loc în timpul ultimei şedinţe ordinare a CJ Brăila, în cadrul căreia consilierii judeţeni au aprobat organigrama şi statul de funcţii ale Instituţiei Publice de Spectacole Orchestra Simfonică "Lyra". Cu această ocazie, preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, şi-a arătat nemulţumirea faţă de starea fostului cinematograf. "Am luat-o aşa, uşor, cu «Lyra», dar ne întindem şi costurile se vor mări. Cred că domnul Teodorescu ar trebui să intervină şi pe lângă Primăria Municipiului Brăila, pentru că funcţionaţi în cadrul municipiului Brăila. Sigur că noi nu ne dăm la o parte, dar pe măsură ce cresc costurile trebuie şi mai multă susţinere financiară", a spus Bunea Stancu. Acesta i-a propus lui Nicu Teodorescu un parteneriat cu CJ şi Primăria Brăila, pentru renovarea clădirii, pentru a se "salva" imobilul. "Vreau să înţelegeţi, ştiu că vârsta nu vă mai permite, aţi devenit excesiv de conservator dumneavoastră şi «ce-i al meu e numai al meu şi nu este şi al altora», dar încercaţi să înţelegeţi... Trebuie intrat în ea cu expertiză, cu tot ceea ce trebuie făcut la o sală de genul ăla, schimbate scaune şi aşa mai departe", i-a transmis Stancu preşedintelui Instituţiei Publice de Spectacole Orchestra Simfonică "Lyra".
"Enescu i-a spus «Sala Dalles a Brăilei»"
În aceeaşi ordine de idei, şeful CJ Brăila s-a declarat nemulţumit şi de faptul că în proprietăţile din jurul clădirii "Lyra" sunt crescute animale şi că nu s-au luat măsuri. "Aşa cum o cunosc din perioada de cinematograf, e o sală cochetă. Condiţia e că suntem puţin încăpăţânaţi şi nu înţelegem - şi aici mă refer la nea' Nicu (Nicu Teodorescu, n.r.), ca s-o spunem mai direct aşa - nu înţelegem că noi, consilierii, căci eu mă număr printre dumneavoastră ca şi consilier, nu vrem decât binele acestei Brăile, eu l-am convins şi pe domnul Simionescu, dar nu era nevoie, şi dumnealui este hotărât să facem un parteneriat între «Lyra», Primărie şi CJ, să avem o abordare unitară. Cred că toţi consilierii sunt de acord să te ajutăm", a mai adăugat Bunea Stancu.
În replică, preşedintele Instituţiei Publice de Spectacole Orchestra Simfonică "Lyra", Nicu Teodorescu, a precizat: "Aţi spus că, odată cu trecerea anilor, devin conservator şi mi s-a dezvoltat simţul proprietăţii. Vreau să vă spun, să afle şi domnii consilieri, că am stat 14 ani în tribunal ca să câştig această clădire. Mi s-a propus de două ori în cursul acestor tratative să o cumpăr, la un preţ, mi s-a spus «să fie bun şi pentru dumneata, domnule doctor, şi pentru noi» şi nu am făcut-o pentru că am socotit din capul locului că această clădire este a oraşului Brăila, că este clădirea cu sonoritatea cea mai bună, că nu în mod întâmplător Enescu i-a spus «Sala Dalles a Brăilei» şi acolo concerta Enescu. Deci, eu am conştiinţa aceasta a patriotismului local, nu a celui personal. Şi vreau să vă spun că audiţia este de aşa natură încât acolo se pot da cele mai frumoase concerte şi niciun mare artist nu va refuza vreodată să cânte în «Sala Lyra». Muzica cultă trebuie să domnească şi în oraşul nostru, domnule preşedinte! Pentru că emblemele oraşului mare şi civilizat sunt cultura şi artele, din care nu trebuie să lipsească regina artelor, muzica cultă, pentru că ea întruchipează în parantezele ei teatrul, dansul, poezia, arhitectura", a spus Nicu Teodorescu.
"În ziua de azi nu se poate face o orchestră decât picătură cu picătură"
Doctorul Nicu Teodorescu este mulţumit de atitudinea autorităţilor faţă de eforturile sale de a realiza o orchestră simfonică la Brăila, pentru că la ultima şedinţă a Consiliului Judeţean i s-au mai aprobat trei posturi de instrumentişti, iar "Lyra" are acum un octet, fapt care îi permite să abordeze un repertoriu mai larg. "Sper că la anul voi mai obţine câteva posturi şi vom putea avea o mică orchestră de cameră. În ziua de azi nu se poate face o orchestră decât picătură cu picătură. Chiar dacă mi-ar aproba mâine 65 de posturi pentru o orchestră tot nu aş putea să o fac, pentru că la concurs nu ar veni decât trei sau patru oameni. Este greu, pentru că instrumentiştii pleacă în străinătate, unde câştigă mult mai bine. Nici măcar orchestrele de la Bucureşti nu sunt complete. Când au nevoie de mai mulţi instrumentişti pentru a interpreta creaţii mai sofisticate împrumută instrumentiştii una de la alta", a explicat dr. Teodorescu. El a mai precizat că o asemenea orchestră ar crea o atmosferă de efervescenţă culturală oraşului, iar elevii de la Liceul de Artă ar avea posibilitatea să-şi susţină examenele finale cu o orchestră, ceea ce ar însemna foarte mult pentru ei, pentru că tinerele talente trebuie hrănite cu aplauze.
