* nisipul excelent de pe malul drept al Dunării atrage sute de brăileni la plajă, chiar dacă zona este complet neamenajată * în urma turiștilor de ocazie, rămân grămezi de gunoaie și mizerie pe care autoritățile le ignoră complet * acțiunile de curățenie organizate periodic de voluntari nu fac față nici pe departe situației
S-au dus anii când Brăila avea nu doar primul ștrand plutitor din țară, făcut cu brevet de invenție, și o plajă lângă el, dar și alte două plaje pe malul drept al Dunării. A urmat apoi bazinul din beton (plus plajă) al noului ștrand destinat atunci copiilor, iar vizavi, pe malul drept al fluviului, o plajă în amonte de Corotișca, dotată cu tot necesarul: transport cu bacul, iluminat electric, cabine cu destinații și dotări diverse etc. A luat ființă apoi plaja Perla, de lângă trecerea în Insula Mare a Brăilei, și ea având bufet, dulciuri și răcoritoare, balize, asistență medicală, închirieri de jocuri, cărți, obiecte pentru plajă și înot, personal de supraveghere și intervenție etc, etc. Plus că în pădurea Bâsca era plaja rusească, cu al ei nisip excepțional; iar cine voia putea trece cu bacul la plaja de lângă Smârdan. La un moment dat, din cauza creșterii Dunării din anii ploioși, se avansase ideea construirii unei plaje… suspendate, pe o platformă din beton! Până la urmă, în ultimii ani din regimul comunist, dar mai ales după 1990, s-a ales praful de aceste locuri de agrement și recreere.
Dezastrul actual
Ce constatăm acum: autoritățile brăilene nu dau niciun semn că ar intenționa să mai amenajeze vreo plajă, în adevăratul sens al cuvântului, așa cum era pe vremuri. Cu toate acestea, în lipsă de alte posibilități, pe malul drept al fluviului încă mai vin zeci și sute de brăileni la plajă, apelând la trecerea cu bacul ori la bărcile/șalupele proprii, sau apelând, cu riscurile de rigoare, la diverși barcagii.
Nimic rău până aici, dar cel mai necivilizat aspect, îi putem spune chiar nesimțire, este faptul că majoritatea celor veniți la o “plajă” gratis și neamenjată lasă după ei mormane de gunoi, resturi menajere, doze, PET-uri, tacâmuri din plastic, sticle și alte deșeuri. Iar lucrurile nu se opresc aici, fiindcă, în familie sau grupuri mari, au loc și chefuri cu muzică, însoțite de multe ori de adevărate focuri de tabără. Asta fără să se țină cont că pădurea este la doi-trei metri și oricând poate izbucni un incendiu, așa cum s-a întâmplat, de altfel, în urmă cu doi - trei ani. Iar pe această secetă urmările pot fi catastrofale, mai ales că pompierii ajung foarte greu aici, depinzând de bacuri pentru a trece autospecialele de stingere peste Dunăre, apoi având de furcă cu hățișul pădurii. Însă pentru cei lipsiți de bun simț nu contează aceste aspecte. Unii pătrund în pădure cu mașinile, în ciuda șanțurile adânci făcute de Romsilva și fără să țină cont de panourile de avertizare. Panouri care sunt în mare parte vandalizate... Tupeiștii și-au croit un drum printre copaci, dinspre digul Insulei Mari, spre Dunăre.
Iată, așadar, suficiente motive pentru luarea celor mai severe măsuri pentru supravegherea și reglementarea accesului spre plajă, păstrarea curățeniei și evitarea incendiilor. Apropo: câțiva saci plini cu gunoaie e semn că cineva încearcă să repună lucrurile pe un făgaș normal. Reamintim că inclusiv micii cercetași voluntari ai Brăilei au făcut o acțiune de curățenie, la începutul acestei veri, fiind sprijiniți cu materiale și logistică de firma Agricost, arendașul terenurilor arabile din IMB. Astfel de acțiuni sunt însă insuficiente pentru gradul de nesimțire de care dau dovadă unii brăileni. Până la măsuri de curățenie totală și permanentă mai e cale lungă…
