• Plaja Lipovenească, Plaja Perla, Corotişca, ştrandul plutitor erau locuri de agrement amenajate decent, unde brăilenii puteau merge să se răcorească în zilele toride de vară • acum, totul este lăsat de izbelişte, iar mulţi dintre cei care ajung pe malurile Dunării au un comportament primitiv, lăsând în urmă grămezi de gunoaie fără ca nimeni să-i tragă la răspundere
S-au dus anii când mii de brăileni luau cu asalt plaja şi ştrandul plutitor - brevet de invenţie local în acele timpuri - de pe malul stâng al Dunării, în zona unde acum se află scena de pe faleză. Sau vremurile când, în afara “plajei lipoveneşti”, cu un nisip excepţional, se putea trece Dunărea la plaja de lângă Smârdan. Plajă se putea face şi la Corotişca, dar cea mai mare plajă exista pe malul drept al Dunării, la trecerea bac spre Insula Mare a Brăilei. Dotările erau ca la carte: terasă cu dulciuri şi băuturi răcoritoare, vestiare, duşuri, grupuri sanitare, punct de prim-ajutor, minibibliotecă, loc de închiriat diverse obiecte (jucării, mingi, rachete de tenis, şah etc), zonă de protecţie balizată, iluminat electric ş.a.m.d.
S-a ales praful de toate acestea, nisipul este în continuare excepţional, dar te cruceşti de ce lasă în urmă cei veniţi la plaja sălbatică ori sau care rămân zile şi nopţi întregi aici: copaci rupţi pentru focurile ca de tabără şi cenuşă de la grătarele incinse, gunoaie, mizerie şi ambalaje aruncate pe nisip şi mai ales în pădure. Iar cine vrea să se mai şi distreze vine cu autoturismul sau şalupa, îşi întinde cortul şi boxele din care răzbat agresiv manelele. Decorul este nefericit completat şi de câinii hămesiţi aciuaţi în pădure, dar la capitolul mizerie contribuie şi pescarii amatori. Periculos este faptul că diverşi indivizi se apropie de mal, cu skyjeturile şi şalupele în viteză, printre persoanele aflate în apă!
“Mare păcat că nu mai avem măcar o plajă, în ştrandul acum particular trebuie să ai punga groasă pentru plata biletului, de parcă te scalzi în apă minerală”, ne declara un mare iubitor al naturii şi agrementului.
Şi mai e ceva: am putea valorifica Dunărea şi printr-un aqua-parc, unde să vină cei din Galaţi, Focşani şi Buzău. Plus că au rămas în paragină băile de la Câineni şi Movila Miresii, iar la Însurăţei apele termale (ce rivalizează cu cele de la Băile Felix) sunt obturate cu un cap de sondă. NU mai spunem de Lacu Sărat, pe care din nepăsare l-am putea pierde…
În Ardeal şi Banat lucrurile se mişcă altfel, chiar şi la nivel de comună… Dar noi suntem altfel: ori nu vrem, ori nu putem!
