• iedera care sufocă arborii din parcul central al pieței, brazii prea înalți care ”strivesc” monumentalitatea Ceasului Turn și reablitarea deficitară a fântânii arteziene sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă această zonă aflată în „inima” Brăilei • se speră, totuși, că reabilitarea care bate la ușă va schimba, în bine, aspectul pieței
Simbol celebru al Brăilei, Piața Traian are o istorie demnă de știut și captivantă, chiar dacă a cunoscut, de-a lungul timpului, o serie de modificări în arhitectura sa, nu mereu inspirate, ba chiar controversate. Nimeni nu poate uita ce însemnătate a avut prin amplasarea sa în kilometrul “O” al urbei, de unde plecau arterele principale ale Brăilei, străzile: Traian, spre poșta – telegraf, docuri și gara fluvială; Regala, cu sumedenia ei de magazine, hoteluri și restaurante; Călărași, către Biserica Greacă; Galați, care ducea spre orașul vecin. Tramvaiul și trăsurile au făcut și ele istorie în centrul Brăilei. Ca să numai vorbim de o serie largă de clădiri monumentale ce gravitau în jurul Pieții Traian: bănci, hoteluri, cazinouri, instituții de artă, cultură și istorie (să amintim doar Teatrul, Muzeul de Istorie, librăria “Mihai Eminescu”, farmacia Berechet, Filarmonica Lyra, Centrul de Creație). “În Centru, la Ceas”, își dădeau întâlnire miile de tineri și vârstnici care tălăzuiau ore în șir pe Regala. Asta până prin anii '80, pentru că, din păcate, după 1990, odată cu redirecționarea liniilor de autobuze și prin apariția magazinelor universale și a supermarketurilor, viața comercială a străzii Mihai Eminescu a intrat în letargie.
Monumentele arhitecturale celebre ale Pieții Traian
Avem aici Biserica Sf. Arhangheli, unică în România, Ceasul Turn, grupul statuar “Nerva Traian” și fântâna arteziană. Dacă bisericii i s-a adăugat fericit clopotnița donată de cunoscuta familie de filantropi Ana și Nedelcu Chercea, și celelalte dotări urbanistice au o istorie care mai de care mai interesantă, detaliile fiind prezentate îndeosebi în cărțile d-lui profesor Ioan Munteanu. Dar, odată cu trecerea timpului au fost și întâmplări mai puțin fericite. De exemplu, unii concitadini s-au întrebat dacă nu cumva împăratul Traian o fi fost... maur. Asta după ce, în cadrul unei recente reabilitări, bustul din bronz a fost vopsit înnegru. Și așa a rămas până în ziua de azi. Au fost discuții, totodată, dacă aplicele de pe soclu mai sunt cele originale…
Alte întrebări fără răspuns
Brăileni mai în vârstă se întreabă unde este sfera de alamă din vârful fântânii arteziene. Aceasta avea o sumedenie de “fire” de apă, ca o păpădie - efectul deosebit al apei fiind căderea din cupa sub formă de floare a fântânii, în bazin. Mai apoi, jerba de apă era dată de o… pâlnie, iar în prezent de ceva care aruncă apa într-un șuvoi gros. De gustibus… Fântâna a fost reabilitată în anul 2021, după desprinderea /spargerea unor bucăți din fonta ce reprezenta câțiva cupidoni. Culmea, în prezent sunt scurgeri ale ruginii, precum sângele, prin fisurile mari apărute pe orizontala fântânii. Cineva ar trebui să răspundă pentru acest lucru...
Efectul distructiv al iederii
În ultimii ani, iedera s-a întins până în vârful copacilor, sufocând și îndoind sub greutatea sa în special brazii și molizii din parcul central al pieței, unde este o adevărată junglă de copaci de diverse specii crescuți în devălmășie, unii uscați sau aplecați la 45 de grade. Sub ei își găsesc adăpost boschetarii sau devin refugiu pentru nesimțiții care își fac necesitățile, ascunși de ochii lumii. Iar rădăcini putrede sau diverse tufe împânzite cu gunoaie completează nefericit “peisagiul”din parc.
Povestea ceasului…
Celebrul Ceas Turn, mai nou simbol al Brăilei, a fost gândit să fie, și chiar a fost, cu adevărat monumental. Asta până când doi dintre puieții plantați în ani '70 în Piața Traian au ajuns ditamai brazii care depășesc cu mult în înălțime, ba chiar ascund vederii, faimosul ceas. De pe brazi s-a scurs, total inestetic, rășina, două găuri au apărut hidos în structura metalică a turnului (vopsit și el de-a lungul anilor în diverse variante de alb – albastru). Da, este dureros să tai acești arbori care au “strivit” monumentalitatea ceasului. Care putea fi scoasă în evidență prin arbuști ornamentali de talie mică. Referitor la brazi, aceștia nici nu au fost toaletați spre a crește aerisiți, pe verticală. Iar în prezent, crengile (unele rupte la ultima furtună) atârnă periculos la înălțime sau au ajuns până la pământ. Fără ca, recent, echipa celor de la Spații Verzi să le vadă, în timpul ultimei toaletări făcute prin Piața Traian... Cert este că o eventuală reabilitare a acestui monument va fi zădărnicită de brazii care, la o furtună puternică, ar putea periclita grav turnul ceasului. Cineva, zâmbind amar, spunea: “Noi, dacă aveam Coloana infinitului, și pe aia o înconjuram de copaci și iederă…”. Iată atâtea motive ca odată cu reabilitarea Pieței Traian, o firmă specializată cu adevărat în arhitectură peisageră, să facă lumină în pădurea din… parc.
Cum s-a distrus, în serie, pavimentul din marmură
În anul 1981, la Întreprinderea de Construcții Montaj, cea care a restaurat impecabil Teatrul “Maria Filotti”, a rămas multă marmură depozitată în Chercea. Și pentru ca Piața Traian să fie o zonă modernă și civilizată, “tataia Lungu” a dispus ca marmura să fie folosită imediat la realizarea unui paviment și alei pietonale moderne. Și tot ca bonus, contructorii au realizat și 25 de fântâni și jardiniere rotunde pe actuala Mihai Eminescu (fosta Regală), de la ceas și până la b-dul. Al.I.Cuza. Au răspuns de respectivele lucrări binecunoscuții meseriași: maistrul Teodor Gurgu și Andrei Ristache (specializat în aplicarea de marmură, travertin și granit). Cu timpul, tot ce era pe Republicii a fost înlocuit cu piatră cubică, au apărut și alți salcâmi “rotunzi” (dificil de aclimatizat), iar în Piața Traian s-a ales praful de pavimentul devenit plin de fisuri și porțiuni sparte sau furate. S-a ajuns aici și din cauza intervențiilor brutale, cu târnăcoape, la deszăpezirile din sezoanele reci. Urmarea? Fisurile au luat amploare din cauza apei infiltrate, care la îngheț a accentuat degradarea marmurei. Supusă și unui alt supliciu: trecerea peste ea cu utilaje de deszăpezire sau cu utilajele de mare tonaj folosite, cu ani în urmă, pentru împodobirea brazilor de lângă statuia lui Traian.
Totuși, să sperăm că ne vom bucura de o schimbare radicală, în bine, a Pieței Traian, odată cu reabilitarea aleilor prin pavarea cu plăci de granit, operațiune care e pe punctul de a începe în următoarea perioadă...
