O bucată de circa 1.200 mp din Piaţa Mare este cerută în natură de fostul proprietar după ce, iniţial, se mulţumise doar cu despăgubiri băneşti. Vă sună cunoscut? În mod evident da, întrucât scenariul după care se derulează filmul poveştii cu Piaţa Mare seamănă izbitor cu maşinaţiunea prin care a fost spoliată de terenuri Piaţa Concordia. Şi nu, nu este o glumă, chiar se cere retrocedarea întregului sector de legume-zarzavaturi de pe Griviţei! Întâmplător sau nu, povestea are aceiaşi actori principali pe semnăturile cărora a fost retrocedate 3 loturi de teren în Concordia: şefa juriştilor Primăriei, Angelica Pamfil, secretarul Primăriei, Iorga Stoian şi fostul primar Constantin Cibu. Încercarea de a pune mâna pe bucata din Piaţa Mare este atât de grosolană încât s-a ajuns ca sub semnăturile oficiale ale celor trei să se rescrie istoria oraşului nostru. În fapt, pentru a reuşi poziţionarea lotului de 1.200 mp fix pe zona cea mai profitabilă a pieţei s-a legiferat sintagma "strada Griviţei (fostă str. Mihai Bravu)". De-a dreptul halucinant, cunoscut fiind faptul că niciodată în istoria oraşului cele două străzi nu au fost confundate. Iar dovadă stau lucrări de specialitate ale unor pasionaţi de istorie dar şi documentele păstrate în Arhiva Naţională. Cum de nu s-a sesizat nimeni cu privire la această "confuzie", de ce nu a încercat Primăria să identifice cadastral dacă lotul solicitat este poziţionat sau nu în interiorul perimetrului Piaţei Mari? Sunt, practic, întrebări retorice. Un singur amănunt a fost scăpat din vedere de artizanii afacerii: în Arhivele Naţionale există acte care menţionează dreptul exclusiv de proprietate al municipalităţii, începând cu anul 1874, asupra terenului pe care este construită Piaţa Mare.
Povestea revendicării unei părţi din Piaţa Mare începe în 2001
Şocant, după retrocedarea pe bucăţi a Pieţei Concordia, se încearcă aceeaşi manevră şi cu Piaţa Mare. La momentul de faţă există pe rolul Tribunalului Brăila un proces iniţiat de Vasile Stupic, revendicatorul unei bucăţi de 1.266 mp în zona Pieţei Mari. Obiectul procesului îl constituie, în esenţă, reîntregirea dreptului de proprietate prin punerea în posesie în natură. Vasile Stupic, domiciliat în Braşov, este unicul moştenitor al Rodicăi Stupic (în fapt soţia petentului), cea care a iniţiat în 2001 un dosar privind solicitarea de despăgubiri pentru un imobil în suprafaţă de 1.701 mp cu adresa "str. Regală nr 176, colţ cu Mihai Bravu (Piaţa Poporului)". Dosarul a fost înaintat Primăriei Brăila în baza legii 10/2001 şi soluţionat în noiembrie 2005 printr-o dispoziţie a fostului primar Constantin Cibu, cu avizul lui Iorga Stoian, prin care se stabileşte despăgubirea petentei. Mai departe, pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor dosarul a fost transmis Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). În octombrie 2006 se intervine asupra dispoziţiei iniţiale, în sensul introducerii în acte a lui Vasile Stupic, unicul moştenitor în urma decesului Rodicăi Stupic. Povestea continuă în 2008 pe ultima sută de metri a mandatului fostului primar, întrucât Vasile Stupic încearcă prin executor judecătoresc reîntregirea dreptului de proprietate. Drept pentru care Cibu semnează în aprilie 2008 o dispoziţie de restituire în compensare, prin care din lotul iniţial de 1.701 mp i se restituie în natură un teren de 435 mp la adresa str. Poporului nr. 20. În ceea ce priveşte diferenţa de 1.266 mp, pentru care se încearcă acum retrocedarea fix pe amplasamentul Pieţei Mari, la articolul 4 al deciziei din 2008 a fostului primar se precizează: "pentru diferenţa de teren imposibil de restituit în natură, urmează să fie acordat un alt teren cu care notificatorul să fie de acord". Doar că nu a mai fost acordat niciun teren în compensare, întrucât actualul primar, Aurel Simionescu, a emis în martie anul acesta o dispoziţie de restituire prin care modifică textul de mai sus în sensul propunerii de acordare de despăgubiri în bani. Şi ghiciţi ce? Vasile Stupic nu e de acord şi contestă în aprilie 2010 această decizie, cerând punerea în posesie pentru lotul de 1.266 mp pe amplasamentul Pieţei Mari.
"Greşeala" cu modificarea adresei
La o verificare mai atentă a actelor emise de Primăria Brăila iese în evidenţă o mare greşeală: sintagma "str Regală nr 176 colţ cu Mihai Bravu (piaţa Poporului) a fost modificată până s-a ajuns la "Str 1 Decembrie 1918 (fostă Regală) nr. 176 c/c str. Griviţei, atenţie! (fostă Mihai Bravu)". Da, aţi citit bine: se acreditează ideea că strada Mihai Bravu a fost redenumită de-a lungul istoriei oraşului, devenind actuala stradă Griviţa. O mare aberaţie, întrucât ambele străzi există şi la ora actuală. Şi au existat în aceeaşi formulă încă de la 1885, când se menţiona că fosta stradă Aurora era redenumită Griviţei, iar fosta str. Luminei se transformase în Mihai Bravu. Cu alte cuvinte, niciodată str Mihai Bravu nu a fost redenumită în actuala str. Griviţei. Dar să vedem de unde a plecat "greşeala". Prima menţiune prin care "Regală 176 colţ cu Mihai Bravu (Piaţa Poporului)" devine "Regală c/c str. Griviţei" apare în Decizia din 2005 a lui Constantin Cibu. În actul respectiv, deşi în preambulul dispoziţiei se menţionează adresa corectă, în finalul articolului 1 apare "noua adresă". "Greşeala" se perpetuează şi în următorul act oficial, mai precis în octombrie 2006, când printr-o nouă decizie de primar se modifică actul din 2005 întrucât titulara decedase, locul ei fiind luat de soţul Vasile Stupic, ca unic moştenitor. Lovitura de graţie este dată abia în aprilie 2008, când sub semnătura lui Constantin Cibu şi cu viza de legalitate a lui Iorga Stoian este emisă decizia de compensare în care apare sintagma "str. Regală nr. 176 c/c Str Griviţei (fostă str. Mihai Bravu)". Mai departe lovitura este definitivată de actuala echipă de conducere a Primăriei, adică de primarul Aurel Simionescu, secretarul Iorga Stoian şi consilierul juridic Angelica Pamfil. Cei trei semnează ultima decizie de compensare în care adresa terenului devine "fosta str. Regală 176 (actualmente str. 1 Decembrie 1918 colţ cu str. Griviţei (fostă str. Mihai Bravu)". Practic, prin aceste mici "greşeli", pe lângă faptul că se rescrie istoria oraşului nostru, se reuşeşte poziţionarea lotului de 1.266 mp exact pe sectorul de legume-zarzavaturi şi cel de flori din Piaţa Mare, terenuri aflate în administrarea Direcţiei Pieţelor.
Terenul de sub Piaţa Mare este proprietatea municipiului încă de la 1874!
"N-am ştiut de acest dosar până în momentul în care municipalitatea mi-a cerut autorizaţiile pentru clădirile şi construcţiile din Piaţa Mare, str. 1 Decembrie 1918 colţ cu str. Griviţei. Întâmplător sau nu, exact aşa s-a procedat şi cu retrocedările în natură din Piaţa Concordia. După acelaşi scenariu ca la Concordia, dosarul de despăgubire a fost întors de la ANRP, după care odată ajuns dosarul aici s-a cerut retrocedarea în natură. Am făcut imediat cerere de intervenţie în dosarul de pe rolul Tribunalului Brăila, întrucât văd că se continuă cu jefuirea domeniului public. Mă întreb cum de s-a putut să nu se sesizeze nimeni că str. Griviţei n-a fost niciodată Mihai Bravu? De ce nu s-a încercat măcar o minimă documentare pe acest caz pentru a se vedea ce-i cu această Piaţa Poporului sau dacă s-au făcut identificarea şi poziţionarea corectă a lotului pentru care petentul cere restituirea în natură", ne-a declarat Simona Drăghincescu, directorul DAPT (Direcţia Administraţia Pieţelor şi Târgurilor) Brăila. De asemenea, sursa citată a mai spus că în urma propriilor investigaţii, prin actele Arhivei Naţionale a descoperit că, de fapt, întregul lot de teren, în suprafaţă totală de peste 17.000 mp, pe care era amplasată fosta Piaţa Poporului, actualmente Piaţa Mare, a fost încă de la 1874 proprietatea publică a municipiului.
DAPT a reuşit să intre în procesul intentat de revendicator
Dovada o constituie un proces-verbal privind inventarierea imobilului "Halele Centrale" de pe strada Regală. Actul a fost întocmit în iunie 1939 şi constată următoarele: imobilul se găseşte pe strada Regală având vecinătăţi la Est - str. Griviţei, la Vest - str. Roşiori, la Nord - stradela nr. 4 şi la Sud stradela nr 3. Mai mult, în acelaşi act se precizează că terenul era în proprietatea municipiului cu peste 60 de ani înainte de data întocmirii, mai precis începând cu anul 1874. Un alt amănunt important, în procesul-verbal din 1939 se menţionează că pe terenul în suprafaţă de 17.426 mp erau construite încă din 1925 Halele Centrale, cu destinaţia spaţii pentru pescării şi măcelării, precum şi în 1938 Hala de zarzavat (este vorba de actualul amplasament al pieţei de legume-zarzavat şi sectorul de flori dinspre strada Griviţei). "În urma acestor descoperiri devine foarte clar că este imposibil ca lotul de 1.701 mp, pentru care soţii Stupic au declanşat în 2001 procedura pe Legea 10, să fie poziţionat pe actualul amplasament al Pieţei Mari, întrucât actele din 1939 făceau referire exact la suprafaţa actuală a pieţei. Mai mult, întrucât terenul era proprietatea publică a municipiului încă de la 1874, este imposibil ca testamentul din 1927, pe care s-a fundamentat întreaga solicitare de restituire a soţilor Stupic să facă referire la un lot de teren în interiorul amplasamentului Pieţei Mari, fostă Piaţa Poporului", a încheiat Drăghincescu, punctând că acestea sunt, în principal, motivele pe care le-a invocat DAPT în cererea de intervenţie în dosarul de pe rolul Tribunalului Brăila. De menţionat că instanţa a acceptat cererea de intervenţie a DAPT şi a stabilit un nou termen în acest proces, pentru luna septembrie.
