Peste 50 de sesizări de la cetăţeni au fost depuse, până vineri după-amiază, la Parchetul General, în legătură cu decizia premierului Victor Ponta de a pleca la Bruxelles, după ce Curtea Constituţională a decis ca România să fie reprezentată de preşedintele Traian Băsescu la Consiliul European.
Potrivit Biroului de presă al PÎCCJ, sesizările primite sunt în format electronic, majoritatea fiind din România.
Joi, până la ora 16.30, au fost înregistrate cinci astfel de sesizări, toate în format electronic, din care trei din Bucureşti, una din Timişoara şi una din Japonia, unul dintre semnatari fiind o persoană în vârstă de 80 de ani.
Reprezentanţii Parchetului au declarat că persoanele care au trimis sesizările spun că nu sunt de acord cu comportamentul premierului, care a ignorat o decizie a Curţii Constituţionale.
Sesizările vor fi analizate de secţiile competente ale Parchetului, au mai spus reprezentanţii PîCCJ.
Conform Constituţiei, plângerile penale împotriva premierului Victor Ponta şi începerea urmăririi penale trebuie să fie avizate de Camera Deputaţilor, deoarece Ponta este şi deputat, iar pentru miniştri parlamentari există o procedură specială.
Potrivit art. 109 din Constituţie, "numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cazurile de răspundere şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială".
Procurorii nu pot însă începe urmărirea penală asupra lui Ponta fără un aviz al Parlamentului, respectiv al Camerei, deoarece Ponta este deputat. În 2008, parlamentarii au decis că un ministru parlamentar nu poate fi urmărit penal decât cu acordul Camerei din care face parte. Modificarea a fost făcută în aceeaşi zi în care Curtea Constituţională a adoptat o poziţie similară în privinţa legii răspunderii ministeriale.
Pentru comparaţie, un exemplu recent este cazul lui Laszlo Borbely. Pe numele fostului ministru al Mediului nu se poate încă începe urmărirea penală, deoarece de câteva luni Camera întârzie să dea un aviz.
