• statisticile anului 2017 arată că au plecat definitiv 370 de brăileni şi de 8,8 ori mai mulţi au emigrat temporar • dacă mai punem peste asta şi sporul negativ al populaţiei din judeţul nostru se conturează un tablou sumbru • la nivelul regiunii de dezvoltare din care facem parte, Constanţa şi Galaţiul sunt principalele judeţe-sursă, din care pleacă cei mai mulţi români
Cele mai recente date statistice făcute publice de către INS (Institutul Naţional de Statistică), aferente întreg anului 2017, arată clar că în perioada analizată au emigrat circa 220.000 de români. Dacă mai adăugăm sporul natural negativ al populaţiei, rămânem doar 19,5 milioane, iar îmbătrânirea demografică continuă să se accentueze, după cum avertizează specialiştii.
Vestea şi mai proastă este că cei mai mulţi dintre cei care au ales să plece anul trecut (peste 17%) sunt din grupa de vârstă 25-29 de ani, iar al doilea val ca dimensiune (14,5%) face parte din grupa de vârstă 20-24 de ani. Adică fix din grupele de vârstă din care preferă să se alimenteze piaţa muncii din România.
În ce priveşte judeţul nostru, datele celor de la INS arată că anul trecut au ales să emigreze definitiv (adică au părăsit domiciliul stabil din Brăila şi l-au mutat în altă ţară) 370 de brăileni. Mult mai mulţi au fost însă cei care au emigrat temporar (adică au părăsit pentru o perioadă mai mare de 12 luni domiciliul din Brăila pentru a-l stabili în altă ţară) şi anume 3.255 brăileni.
Dacă ne uităm la nivel de regiune de dezvoltare din care facem parte, vom observa că, per ansamblu, avem 3.034 emigranţi definitivi şi încă 26.658 emigranţi temporar. Ca număr de persoane, judeţele în care se înregistrează intens acest fenomen sunt Galaţi de unde au plecat 6.382 persoane (878 emigranţi definitivi) şi Constanţa cu 8.336 persoane (883 emigranţi definitivi).
Una peste alta, România continuă să fie o ţară sursă de emigrare, fenomenul constituind cea de a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării, îmbătrânirea populaţiei fiind principala cauză. Din păcate, şi Brăila este intens afectată de scăderea natalităţii, care natalitate a scăzut la rândul ei din cauza emigraţiei dar şi a schimbării modului de viaţă. Multe dintre femei pun pe primul loc cariera şi amână momentul aducerii pe lume a unui copil. Plecarea multor tineri din mediul rural către cel urban (migraţia internă) a condus, pe de o parte, la abandonarea comportamentului demografic tradiţional procreativ şi, pe de altă parte, la trecerea la un nou comportament demografic, mult mai puţin procreativ. Astfel, spun specialiştii, s-a produs o accentuare a îmbătrânirii demografice în mediul rural şi un decalaj între cele două medii (urban/rural). Fenomenul de părăsire a ţării, în principal de către populaţia tânără şi adultă care încearcă astfel să obţină câştiguri mai mari pentru a avea o situaţie financiară care să-i permită o viaţă mai confortabilă, a condus la accelerarea procesului de îmbătrânire demografică în România. Dacă ne uităm la evoluţia pe judeţe a acestui fenomen, Teleorman este de departe campionul, cu aproape 33% din populaţie având peste 60 de ani, în timp ce Vâlcea, Brăila şi Buzău sunt următoarele “cele mai îmbătrânite” judeţe. La capătul opus găsim Ilfovul, Iaşiul, Timişul şi Satu Mare unde ponderea seniorilor nu trece de 22%.
