In acest week-end, la postul local de televiziune Antena 1 Galati - Braila am demarat realizarea unei emisiuni cu profil agricol, "Hoinari prin Baragan". Aceasta este difuzata in fiecare simbata, incepind cu ora 11.00, (in reluare martea, ora 11.00) si aduce in discutie cele mai importante teme cu care agricultorii se confrunta. Emisiunea este structurata pe doua capitole: o dezbatere in studio, cu invitati din partea institutiilor statului, si un reportaj. Pentru prima editie, am ales un subiect fierbinte: clauza de salvgardare; ce inseamna ea pentru fermierul de rind si cit de mare este riscul sa fie activata. Din studio, au raspuns intrebarilor Doina Maria Jurubita, directorul Centrului Judetean APIA Braila si Cristi Fertu, consilier superior in cadrul Serviciului Control in Teren a APIA Braila. De asemenea, la sectiunea reportaj, am cerut puncte de vedere atit micilor, cit si marilor fermieri. Astfel, am stat de vorba cu mai multi agricultori din comuna Chiscani, dar si cu Vasile Dobrila, administratorul unei ferme de 700 ha, si vicepresedinte al Asociatiei Producatorilor Agricoli APA Braila.
Mai trebuie spus si ca, incepind din aceasta saptamina, imi puteti trimite propuneri de subiecte, puteti face observatii, puteti sesiza anumite aspecte care va nemultumesc, sau imi puteti adresa intrebari pe adresa de mail special deschisa pentru dumneavoastra: hoinariprinbaragan@yahoo.com.
In fata UE, orice greseala sau minciuna se plateste
Conform negocierilor cu Uniunea Europeana, din acest an, fermierii romani ar trebui sa beneficieze de doua masuri de sprijin, ambele implementate de Agentia de Plati si Interventii pentru Agricultura (APIA). Este vorba despre platile din cadrul Schemei de Plati Unice pe Suprafata (SAPS), si masurile de sprijin finantate din bugetul national. Ne vom opri, deocamdata, asupra platilor pe unitatea de suprafata, suportate din bugetul Comunitatii Europene si care, in 2007, au fost stabilite la 440 milioane de euro.
Trebuie spus ca pentru evidentierea, administrarea si controlul acestor forme de sprijin, tot in cadrul APIA, s-a creat un instrument suplimentar numit Sistem Integrat de Administrare si Control (IACS), care are drept scop gestionarea cererilor si asigurarea corectitudinii informatiilor declarate. Pentru ca UE nu glumeste atunci cind e vorba de fraudarea bugetului comunitar si nici nu acopera neglijenta sau prostia. Ca urmare, in fata UE, orice greseala sau minciuna se plateste. Sia se pare ca ceva am gresit, sau am mintit, pentru ca, iata, Comisia Europeana ne-a amenintat cu activarea clauzei de salvgardare. Ce inseamna asta? Inseamna ca 110 milioane de euro din cele 440 promise pot fi pierdute. Daca se va intimpla asa, sprijinul acordat fiecarui hectar cultivat, care in prezent s-ar situa undeva la circa 50 de euro, va fi diminuat proportional.
Declaratiile fermierilor nu bat cu realitatea din teren
Din declaratiile noului ministru al Agriculturii, Dacian Ciolos, punctele nevralgice evidentiate de Comisia Europeana la acest moment sint: IACS - in special problemele legate de soft, si controlul pe teren, respectiv numarul mare de erori la inregistrarea si identificarea parcelelor. Cu alte cuvinte, nu bat declaratiile fermierilor cu realitatea din teren. Se pare ca pe aceeasi suprafata au fost depuse cereri duble, si de catre arendas si de catre proprietar, ca au fost cazuri in care ortofotoplanurile nu au corespuns cu realitatea, ca au fost supradeclarari. Una peste alta, spune ministrul, circa 400.000 de cereri sint incorecte. Tocmai de aceea, a precizat Maria Jurubita, actualul control realizat atit in sucursalele judetene, cit si la nivel de APIA central, de specialisti romani, dar si de delegati cehi si polonezi, supervizorii actiunilor noastre in acest an, se va finaliza cu 3 serii de rapoarte: un raport cu cererile corecte, fara notificari, si deci bune de plata; un alt raport cu greseli de operare si care nu necesita notoficari (erorile fiind de natura birocratica vor fi corectate de functionarii APIA); si un raport cu greseli evidente si care necesita notificari (aici sint incluse toate acele ferme cu supradeclarari, cereri duble etc.). Notificarile din ultimul raport vor ajunge la fermieri odata cu o invitatie pentru clarificare la APIA central. La Bucuresti, specialistii vor discuta fiecare caz in parte. Daca problemele se rezolva si se dovedeste ca nu a fost vorba de o greseala intentionata, cererea va intra la plata. Daca nu, suprafata respectiva nu va face obiectul subventiilor.
"Avem si noi supradeclarari"
"La Braila nu au fost probleme asa mari. La noi greselile sint in general de operare, si se pot regelementa la nivel judetean. Avem si supradeclarari, sau cereri duble, pentru ca avem si noi blocuri fizice pentru care suprafata pentru care s-au solicitat subventii este mai mare decit suprafata efectiva a blocului, dar niste cifre exacte vom avea abia la finele actiunii, pentru ca verificarea in teren este in plina desfasurare", a precizat Jurubita. Ea a explicat si ca pentru fermieri a fost ceva nou identificarea parcelelor si e sigura ca cele mai multe greseli au fost facute si din nestiinta.
Concret, conform precizarilor consilierului Fertu, pina la sfirsitul saptaminii trecute, cele 10 echipe de control existente la nivelul judetului nostru au verificat, in trei etape, 313 dosare, cu 4.300 de parcele. Dintr-un numar total, de 18.600 de cereri depuse pentru o suprafata de 332.000 ha. Cei 313 fermieri, verificati deja, reprezinta doar 1,6 % din numarul total de agricultori care au depus la APIA Braila cereri pentru solicitarea subventiilor europene. Pina la finele perioadei de verificari suprafetele controlate trebuie sa ajunga la 10%.
Mai trebuie spus si ca, incepind din aceasta saptamina, imi puteti trimite propuneri de subiecte, puteti face observatii, puteti sesiza anumite aspecte care va nemultumesc, sau imi puteti adresa intrebari pe adresa de mail special deschisa pentru dumneavoastra: hoinariprinbaragan@yahoo.com.
In fata UE, orice greseala sau minciuna se plateste
Conform negocierilor cu Uniunea Europeana, din acest an, fermierii romani ar trebui sa beneficieze de doua masuri de sprijin, ambele implementate de Agentia de Plati si Interventii pentru Agricultura (APIA). Este vorba despre platile din cadrul Schemei de Plati Unice pe Suprafata (SAPS), si masurile de sprijin finantate din bugetul national. Ne vom opri, deocamdata, asupra platilor pe unitatea de suprafata, suportate din bugetul Comunitatii Europene si care, in 2007, au fost stabilite la 440 milioane de euro.
Trebuie spus ca pentru evidentierea, administrarea si controlul acestor forme de sprijin, tot in cadrul APIA, s-a creat un instrument suplimentar numit Sistem Integrat de Administrare si Control (IACS), care are drept scop gestionarea cererilor si asigurarea corectitudinii informatiilor declarate. Pentru ca UE nu glumeste atunci cind e vorba de fraudarea bugetului comunitar si nici nu acopera neglijenta sau prostia. Ca urmare, in fata UE, orice greseala sau minciuna se plateste. Sia se pare ca ceva am gresit, sau am mintit, pentru ca, iata, Comisia Europeana ne-a amenintat cu activarea clauzei de salvgardare. Ce inseamna asta? Inseamna ca 110 milioane de euro din cele 440 promise pot fi pierdute. Daca se va intimpla asa, sprijinul acordat fiecarui hectar cultivat, care in prezent s-ar situa undeva la circa 50 de euro, va fi diminuat proportional.
Declaratiile fermierilor nu bat cu realitatea din teren
Din declaratiile noului ministru al Agriculturii, Dacian Ciolos, punctele nevralgice evidentiate de Comisia Europeana la acest moment sint: IACS - in special problemele legate de soft, si controlul pe teren, respectiv numarul mare de erori la inregistrarea si identificarea parcelelor. Cu alte cuvinte, nu bat declaratiile fermierilor cu realitatea din teren. Se pare ca pe aceeasi suprafata au fost depuse cereri duble, si de catre arendas si de catre proprietar, ca au fost cazuri in care ortofotoplanurile nu au corespuns cu realitatea, ca au fost supradeclarari. Una peste alta, spune ministrul, circa 400.000 de cereri sint incorecte. Tocmai de aceea, a precizat Maria Jurubita, actualul control realizat atit in sucursalele judetene, cit si la nivel de APIA central, de specialisti romani, dar si de delegati cehi si polonezi, supervizorii actiunilor noastre in acest an, se va finaliza cu 3 serii de rapoarte: un raport cu cererile corecte, fara notificari, si deci bune de plata; un alt raport cu greseli de operare si care nu necesita notoficari (erorile fiind de natura birocratica vor fi corectate de functionarii APIA); si un raport cu greseli evidente si care necesita notificari (aici sint incluse toate acele ferme cu supradeclarari, cereri duble etc.). Notificarile din ultimul raport vor ajunge la fermieri odata cu o invitatie pentru clarificare la APIA central. La Bucuresti, specialistii vor discuta fiecare caz in parte. Daca problemele se rezolva si se dovedeste ca nu a fost vorba de o greseala intentionata, cererea va intra la plata. Daca nu, suprafata respectiva nu va face obiectul subventiilor.
"Avem si noi supradeclarari"
"La Braila nu au fost probleme asa mari. La noi greselile sint in general de operare, si se pot regelementa la nivel judetean. Avem si supradeclarari, sau cereri duble, pentru ca avem si noi blocuri fizice pentru care suprafata pentru care s-au solicitat subventii este mai mare decit suprafata efectiva a blocului, dar niste cifre exacte vom avea abia la finele actiunii, pentru ca verificarea in teren este in plina desfasurare", a precizat Jurubita. Ea a explicat si ca pentru fermieri a fost ceva nou identificarea parcelelor si e sigura ca cele mai multe greseli au fost facute si din nestiinta.
Concret, conform precizarilor consilierului Fertu, pina la sfirsitul saptaminii trecute, cele 10 echipe de control existente la nivelul judetului nostru au verificat, in trei etape, 313 dosare, cu 4.300 de parcele. Dintr-un numar total, de 18.600 de cereri depuse pentru o suprafata de 332.000 ha. Cei 313 fermieri, verificati deja, reprezinta doar 1,6 % din numarul total de agricultori care au depus la APIA Braila cereri pentru solicitarea subventiilor europene. Pina la finele perioadei de verificari suprafetele controlate trebuie sa ajunga la 10%.
