Ilinca Stihi a absolvit in 2001 Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti, sectia regie film. Din 2004 este regizor artistic la Radiodifuziunea Romana, redactia Teatru. A regizat numeroase spectacole radiofonice dupa scenarii sau adaptari proprii. A fost nominalizata in 2005 si in 2006 de UNITER, la premiul pentru cel mai bun spectacol radiofonic.
"Sintem mindri de toleranta care ne caracterizeaza ca popor, dar confundam uneori generozitatea cu lipsa unei atitudini clare"
- De ce ati montat acest spectacol, ce v-a determinat sa acceptati propunerea teatrului?
- Initiativa a apartinut directiei Teatrului "Maria Filotti", din dorinta de a marca centenarul Mihail Sebastian in chiar locul de origine al marelui scriitor. Mi s-a parut provocator sa aduc pe scena un alt tip de scriitura decit aceea care l-a facut celebru pe dramaturg. Proza sa il reveleaza altfel si in mod special romanul "De 2000 de ani" cu semnificatia sa aparte atit pentru scriitor, cit si in cultura romana in intregimea sa.
- De ce ati ales romanul "De 2000 de ani"?
- Scenariul pe care l-am realizat pentru a fi suport acestui spectacol reuneste fragmente diverse si din alte romane: "Accidentul", "Orasul cu salcimi" si eseul "Cum am devenit huligan". Tema centrala ramine, insa, aceea din "De 2000 de ani", deoarece pozitia identitatii evreiesti in peisajul relativizant al culturii romane a fost rareori analizata cu atita aplicatie. Sintem mindri de toleranta care ne caracterizeaza ca popor, dar confundam uneori generozitatea cu lipsa unei atitudini clare. Printre nuantele confuze de gri ale societatii romanesti din anii ’30, Mihail Sebastian a alunecat el insusi, ajungind sa priveasca suspicios spre propria descendenta legata prin singe de identitatea evreiasca.
- Considerati ca drama personala a scriitorului este emblematica pentru discriminarea etnica?
- Mihail Sebastian nu nominalizeaza adversarul. Din perspectiva sa putem intelege ca acela nu e de temut daca are chip omenesc, pentru ca omul e prin firea sa ratacitor, iar pacatele sale pot fi iertate atita vreme cit sint cai initiatice pe drumul existentei. Daca ar exista o etnie a prostilor, a tradatorilor, a incultilor cu ifose, atunci cu siguranta Mihail Sebastian ar fi devenit un combatant activ intr-un razboi etnic. Daca vorbim insa de romani si evrei, atunci e evident ca scriitorul s-a ferit sa ia partea vreunuia dintre ei. Scenariul dezvolta tocmai aceasta dimensiune superioara a viziunii lui Sebastian, care incearca sa desluseasca alchimia propriei sale fiinte dincolo de granitele dintre popoare. Atitudinea sa justa, se loveste insa de prejudecata contemporanilor. Astfel, spectacolul devine un fel de inregistrare din epoca, privita prin ochiul subtire al unuia dintre cei mai ilustri oameni de cultura ai vremii.
- Pentru a intelege spectacolul este neaparata nevoie sa fi citit "De 2000 de ani"?
- Nu cred ca e important sa ai lecturile la zi pentru a putea intelege spectacolul nostru. Conteaza doar sa fii deschis, sa-ti adresezi intrebari despre locul tau ca fiinta in mijlocul poporului in care te-ai nascut.
- Dintre toate persoanele importante in viata scriitorului ati ales doar citeva. Cum ati facut aceasta selectie?
- Nu am cautat sa vorbesc despre anumite persoane din viata lui Mihail Sebastian. Spectacolul nu-si propune o dimensiune documentara. Am incercat sa dau viata acelor personalitati care i-au influentat in mod hotaritor parcursul, prin modul lor de gindire sau
felul in care au actionat.
- De ce ati ales acest titlu?
- “eMeS” inseamna "adevar" in idis. Cred ca personajul Mihail Sebastian, asa cum apare el in acest spectacol, este un descoperitor cu luciditate al adevarurilor despre om si oameni. Cuvintul "eMeS" traverseaza insa si cu alte nuante diverse intreg parcursul spectacolului, dobindind sensuri generoase ce intii i-au fost conferite de chiar legenda care l-a popularizat: legenda Golemului. Ma opresc aici cu explicatiile si invit spectatorul in sala de teatru pentru a calatori mai departe in lumea lui Mihail Sebastian dupa cum se vede ea de aici, din pragul secolului XXI, la Braila.