Chiar dacă pericolul de inundaţii provocate de Dunăre, Siret sau Buzău este exclus, în momentul de faţă, pe raza judeţului nostru, autorităţile brăilene iau foarte în serios posibilitatea de a ne confrunta cu debite foarte mari pe aceste cursuri de apă, peste câteva săptămâni, mai exact în lunile martie-aprilie. La o videoconferinţă cu ministrul Administraţiei şi Internelor, Gabriel Berca, ce a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, prefectul Dumitru Popa a ridicat două probleme. Acesta a întrebat când va fi finalizată operaţiunea de predare-primire a digurilor Insulei Mari a Brăilei, din administrarea Agenţiei Naţionale a Îmbunătăţilor Funciare (ANIF) în cea a Administraţiei Naţionale Apele Române Bucureşti, Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila. O a doua chestiune la care s-a referit prefectul Popa a fost sprijinul de care are nevoie de la centru sucursala Brăila a ANIF pentru pregătirea canalelor de desecare de pe raza judeţului nostru, astfel încât acestea să poată prelua tot surplusul de apă provenit din topirea zăpezilor, pentru a fi evitat fenomenul de băltire pe terenurile agricole. Ministrul Berca a consemnat problemele ridicate de prefectul brăilean şi a dat asigurări că acestea îşi vor găsi un răspuns în cel mai scurt timp.
Ieri, situaţia continua să fie nerezolvată, în sensul că protocolul dintre ANIF şi Apele Române încă nu fusese semnat, deci digurile care apără Insula Mare nu au un administrator oficial. Este vorba despre 247 kilometri de dig care se află în grija nimănui de câteva luni, mai exact din toamna anului trecut, când Guvernul a început procedura de restructurare a ANIF. Problema e că, pe un sector destul de întins, de câţiva kilometri, digul IMB are nevoie urgentă de operaţiuni de supraînălţare, pentru a exista certitudinea că va face faţă unor cote crescute ale Dunării. În starea actuală, digul a rezistat, în vara anului 2010, la cota record de 714 cm. Nu poate fi exclusă, însă, posibilitatea ca în primăvara aceasta fluviul să atingă cote mai mari de atât, după ninsorile abundente înregistrate atât în România cât şi în celelalte ţări europene pe care le tranzitează bazinul său hidrografic. La cote mai mari de 714 cm există şanse ca apa să treacă peste digul IMB, pe porţiunea care are nevoie de supraînălţare. Există un proiect mai vechi pentru înălţarea acestui sector de dig, pe care ANIF nu a reuşit să îl realizeze din lipsă de finanţare. Problema trece acum la Apele Române, adică la SGA Brăila, care este puţin probabil să reuşească să poată pune în practică, în timp util, acest proiect, tot din cauza lipsei banilor.
În gospodăriile în care viscolul a format troiene înalte de câţiva metri, pericolul inundaţiilor este cât se poate de real
În ceea ce priveşte starea sistemului de desecare de pe raza judeţului, directorul ANIF Brăila, Alfredo Pascale, ne-a spus că este nevoie urgentă de îndepărtarea gheţii şi a troienelor adunate pe circa 125 kilometri de canale principale şi de pe 800 km de canale secundare, astfel încât acestea să poată prelua apa provenită din topirea zăpezii de pe câmp. Pentru curăţarea acestor canale, ANIF Brăila are nevoie de fonduri repartizate de la buget. "Sperăm să primim bani cât mai repede pentru operaţiunea de îndepărtare a zăpezii din canale. În ceea ce priveşte staţiile de pompare, acestea sunt operaţionale, în momentul de faţă", ne-a informat directorul Pascale. Acesta ne-a explicat că de starea canalelor de desecare depind în principal terenurile agricole. "Canalele asigură, în general, evitarea inundaţiei pe câmp. Dintre localităţile din judeţ, doar două - Victoria şi Dudeşti -, ar putea fi afectate dacă nu vor funcţiona corespunzător canalele de desecare ce trec prin apropierea lor", a precizat Pascale.
Indiferent de starea canalelor de irigaţii şi a debitelor Dunării, Siretului sau Buzăului, există sute de gospodării pe raza judeţului nostru care n-au cum să nu fie afectate de topirea zăpezii. Este vorba despre gospodăriile din localităţi precum Ciocile, Odăieni, Chichineţu, Vişani, Jirlău, Galbenu, Drogu care, după viscolele din ultimele două săptămâni, au fost îngropate efectiv în troiene înalte de 2, 3 chiar şi 4 metri. Cum proprietarii acestora nu au nicio şansă să îndepărteze atâta zăpadă, casele şi dependinţele lor vor avea de suferit cu certitudine din cauza apei care se va infiltra în sol. Ca să nu să li se surpe pereţii - construiţi, în general, din paiantă sau chirpici -, sătenii sunt sfătuiţi să îndepărteze zăpada, astfel încât să lase cel puţin jumătate de metru liber de jur împrejurul casei.
