* expoziția itinerantă s-a deschis la Secția Etnografie a Muzeului Brăilei ”Carol I”, vineri, 29 octombrie * ea cuprinde portrete și schițe realizate de mai mulți pictori, precum și obiecte personale care au aparținut artistei Maria Tănase * accesul publicului este permis doar cu dovada vaccinării sau cu rezultatul negativ al unui test RTPCR, în limita a 50% din suprafața spațiului expozițional
Vineri, 29 octombrie, s-a deschis pentru publicul brăilean o nouă expoziție itinerantă, deosebit de interesantă, având ca temă ”Maria Tănase - etalon folcloric românesc”. Evenimentul are loc la Secția Etnografie a Muzeului Brăilei ”Carol I”, Strada Polonă nr. 14. Expoziția aparține Muzeului Olteniei Craiova și poate fi vizitată în perioada octombrie 2021 - aprilie 2022, prin bunăvoința organizatorilor.
Potrivit comunicatului trimis de Muzeul Brăilei ”Carol I”, inedita expoziție cuprinde portrete și schițe realizate de pictorii Mihai Dascălu, George Vlăescu, Liviu Gheorghe, Ion Deselnicu, Victor Pârlac, Sabin Nemeș, Gabriel Bratu, alături de podoabe din porumb realizate de artistă, o casetă de bijuterii din lemn de mahon, o masă cu intarsii din lemn de trandafir, față de masă din bumbac și mătase, o carpetă orientală cusută cu bumbac, o scoică de mare, un vas de flori din aramă, vaze de sticlă și porțelan, pălării de stradă și de scenă din paie și tul, evantai confecționat din pene de struț cu mâner de os, obiecte de port ș.a. care au aparținut marii artiste. Organizatorii proiectului sunt: Loredana Vasilica Durău, muzeograf la Muzeului Olteniei Craiova, Sorin Turcu, conservator la Muzeului Olteniei Craiova și Gabriela Cloșca, șef Secției Etnografie a Muzeului Brăilei ”Carol I”.
Evenimentul se desfășoară conform normelor în vigoare privind starea de alertă pe teritoriul României (HG 1130/2021) pentru stabilirea măsurilor pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid-19. Accesul publicului este permis doar cu dovada vaccinării și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare sau care prezintă rezultatul negativ al unui test RTPCR, nu mai vechi de 72 ore, sau rezultat negativ al unui test antigen rapid, nu mai vechi de 48 ore, respectiv care se află în perioada cuprinsă între a 15-a și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2, în limita a 50% din suprafața spațiului.
”Sunt voci care nu exprimă numai frumosul muzical, minunea veche și cu toate astea mereu nouă a cântecului, ci ceva mai mult, exprimă sufletul unui loc și al unui timp. Așa a fost vocea Mariei. Când cânta ea, parcă plângea un violoncel cu strunele de mătase” (Constantin Nottara).
Prezentăm mai jos câteva repere biografice ale nemuritoarei artiste, așa cum ne-au fost ele puse la dispoziție de Secția Etnografie a Muzeului Brăilei ”Carol I”.
Maria Tănase s-a născut la 25 septembrie 1913, în Mahalaua Cărămidarilor din București, cartierul Tineretului din zilele noastre, fiind al treilea copil al florarului Ion Coandă Tănase și al Anei Munteanu. În anul 1921 își face debutul pe o scenă a Căminului Cultural Cărămidarii de Jos, din Calea Piscului, la serbarea de sfârșit de an a Școlii primare nr. 11 Tăbăcari. Apare din nou pe scenă la Școala de fete ”Ion Heliade Rădulescu”, unde a urmat doar trei clase, fiind nevoită să abandoneze școala și să muncească alături de familia sa, la grădină.
În mai 1934 se angajează la Teatrul Cărăbuș, condus de Constantin Tănase, și este distribuită într-un grup vocal în spectacolul de revistă Cărăbuș-Expres, condus de N. Kirițescu, unde a debutat la 2 iunie, în același an. La Cărăbuș, maestrul Constantin Tănase îi alege drept nume de scenă Mary Atanasiu sau Elise Lamé. Aici a fost descoperită de folcloristul Harry Brauner, care i-a anticipat imensul talent și i-a pregătit, cu atenție, lansarea.
În toamna anului 1934 este prezentată lui Constantin Brăiloiu, care-i recunoaște marele talent și care îi sugerează să se inspire pentru repertoriu din Arhiva de folclor pe care acesta o înființase. În același an, dramaturgul Tudor Mușatescu o recomandă unui bun prieten care deținea o ”fabrică de discuri” - ”Lifa Record”, unde imprimă Romanța Mansardei, autor Nelu Mânzatu (Nello Manzatti), aceasta devenind șlagăr. Au urmat, apoi, noi înregistrări la reprezentanțele bucureștene ale studiourilor ”Tomis” și ”Columbia” din Viena.
În anul 1935, a urmat Conservatorul Regal de Muzică și Artă Dramatică, avându-l ca profesor pe Ion Manolescu, împreună cu care juca pe scena Teatrului Municipal. În anul 1936, Maria imprimă cântecele populare ”Cine iubește și lasă” și ”M-am jurat de mii de ori”, în acompaniamentul Tarafului ”Costică Vraciu” din Gorj, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner, la Casa de discuri ”Columbia”.
A colaborat cu restaurante celebre între anii ’30 - ’40, cântând pe onorarii colosale: ”Café Wilson”, ”Capșa”, ”Luther”, ”Parcul ARO”, ”Continental”, ”Hanul lui Manuc”, ”Neptun” - locul preferat al unor celebrități ale lumii literare precum: Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Camil Petrescu, Ion Pillat. În 1938, este angajată la Teatrul Alhambra, condus de Nicolae Vlădoianu, iar în septembrie lansează, în spectacolul ”Constelația Alhambrei”, cântecele de mare succes ”Mi-am pus busuioc în păr” și ”Habar n-ai tu”, compuse de Ion Vasilescu, care, la scurtă vreme aveau să fie imprimate la ”Columbia”. Tot în spectacolele de revistă ale Teatrului Alhambra, Maria Tănase interpretează melodii din repertoriul francez, spaniol, sau negro spirituals.
În anii războiului, Maria Tănase participă, alături de mari artiști precum George Enescu, George Vraca sau Constantin Tănase, la spectacole organizate pentru răniți sau la unitățile militare, unul dintre acestea fiind serbarea Pomului de Crăciun la Regimentul de Gardă Călare, la care au asistat Regele Mihai, Regina Mamă Elena și Mareșalul Ion Antonescu.
În anul 1955 este laureată a Premiului de Stat, iar doi ani mai târziu primește titlul de Artist Emerit. Între anii1953 și 1961, Maria Tănase a înregistrat nu mai puțin de 24 de albume, din care patru în limba franceză. În anul 1959, susținea ultimul ei turneu peste hotare, în Bulgaria.
La începutul primăverii anului 1963, aflată în turneu cu Taraful Gorjului, la Hunedoara, Mariei Tănase i se face rău pe scenă, iar după analize se descoperă că suferă de cancer pulmonar. După câteva zile de pauză, reia, totuși, turneul, timp de două săptămâni. Epuizată, își anulează apoi concertele, iar în data de 2 mai este internată de urgență la București.
La 22 iunie 1963 Maria Tănase părăsește această lume, la Spitalul Fundeni.
A fost premiată post-mortem la Académie Charles-Cros de la Paris, în anul 1965, cu Grand Prix du Disque.
