Saptamina viitoare, inspectorii Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Braila vor declansa o ampla actiune de verificare a tuturor unitatilor de morarit si panificatie din judet. Motivul, la 1 octombrie intra in vigoare HG nr. 924/2005 privind aprobarea Regulilor generale pentru igiena produselor alimentare, act normativ national ce transpune Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene nr. 853/2004/CE.
Concret, HG nr. 924 impune respectarea unui set de reguli generale, care va permite functionarea unitatilor alimentare si dupa 1 ianuarie 2007, asa-numitul pachet minimal sau pachet elementar. Regulile sint obligatorii, neindeplinirea lor atragind de la sine suspendarea definitiva a activitatii.
Daca pe alte domenii de activitate, cum ar fi carnea sau laptele, pregatirea pentru integrare a inceput cu mult timp inainte, pentru aceste domenii existind si programe de finantare nerambursabila, pentru morarit si panificatie lucrurile nu sint chiar roze. Acest sector nu a beneficiat nici de programe de finantare, nici de o perioada de tranzitie. Drept urmare, cu doar citeva zile inainte de data scadenta, de comun acord, autoritati, agenti economici si organizatii profesionale care ii reprezinta, au concluzionat: in Romania, sectorul morarit - panificatie nu e pregatit sa fata normelor europene.
Un raport al DSVSA Braila, realizat luna trecuta, arata ca nici in Braila situatia nu e mai buna, adica la nivel de judet pachetul minimal de reguli este respecat in doar 5% din unitati. Cu alte cuvinte, la 1 octombrie ar trebui inchise fara nici un drept de apel restul de 95%. Oficialii europeni dau insa dovada de intelegere. Constientizind socul social pe care l-ar produce inchiderea brusca a acestor unitati ei recomanda inspectorilor romani exigenta ponderata pina la 31 decembrie 2006. Cu alte cuvinte, acolo unde patronii dau dovada de bunavointa si demonstreaza ca au demarat programe de reabilitare - modernizare cu termen de finalizare cel tirziu 31 decembrie, sa nu dispuna, deocamdata, sistarea activitatii. Dupa 1 ianuarie 2007 insa, nu va mai fi acceptata nici o scuza.
Cele mai multe probleme sint la mori
In judetul Braila functioneaza, pe acest sector, 89 de unitati. Dintre acestea, 9 indeplinesc standardele de igiena, circa 40 au demarate programe, iar restul mai au la dispozitie trei luni pentru a se decide daca investesc in reabilitare sau se reorienteaza spre un alt sector. Concret, avem in judet 22 de mori, din care 19 in mediul rural si 3 in municipiu, si 67 de brutarii - patiserii, din care 16 in mediul rural si 51 in municipiu. Pericolul sistarii definitive a activitatii planeaza, dupa cum sustine conducerea DSVSA, indeosebi asupra morilor din mediul rural, complet depasite si a caror reabilitare ar costa mult prea mult fata de profitul pe care l-ar putea aduce. "Este vorba despre un pachet minimal de reguli ce trebuie respectate si fara de care continuarea activitatii nici nu intra in discutie. Unii agenti economici au inteles mesajul nostru si au inceput deja lucrarile de reabilitare si modernizare a sectiilor, altii nu. Trebuie insa sa se inteleaga ca nu mai incap dicutiile, nu exista alta solutie. Respecta regulile, bine. Nu, se inchid. Sint reguli elementare si putine unitati nu ar putea sa le puna in practica. Ma gindesc aici doar la micile mori din mediul rural care chiar nu pot fi aduse la standarde pentru ca investitiile sint mari in comparatie cu numarul lor de clienti, cu volumul de lucru. De fapt cele mai multe probleme sint la mori, pentru ca in brutarii si patiserii conditiile minime de igiena sint indeplinite in cele mai multe cazuri", a declarat Lorin Hanu, director executiv adjunct al DSVSA Braila.
Implementarea HACCP este obligatia agentului economic
De fapt, HG nr. 924 impune, in primul rind, o serie de principii generale, ce pot fi usor adaptate apoi in functie de specificul fiecarei activitati, capacitatea de productie, gradul de tehnologizare etc. De capatii ramine insa principiul conform caruia responsabilitatea primara pentru siguranta alimentelor apartine operatorului cu activitate in domeniul alimentar. El este obligat sa asigure siguranta alimentelor pe tot lantul alimentar. Tot obligatia agentului economic este si aceea de a implementa sistemul HACCP, impreuna cu aplicarea bunelor practici de productie. HACCP inseamna "Hazard Analysis. Critical Control Points", adica "Analiza riscurilor. Puncte Critice de Control".
"HACCP este un mijloc eficient de garantare a sigurantei produselor alimentare, permitind asigurarea totala impotriva contaminarii bacteriene si cu virusi patogeni, impotriva toxinelor si pericolelor chimice sau fizice, care ar putea cauza imbolnavirea consumatorilor. Legislatia europeana prevede aplicarea HACCP in toate unitatile implicate in productia, transportul, depozitarea si servirea alimentelor", a mai spus Hanu.
Si, totusi, in practica, regulile impuse de UE nu sint deloc drastice. HG nr. 924 nu face decit sa impuna conditii "de bun simt" in primul rind, care tin in mare parte de asigurarea curateniei si igienei.
Concret, HG nr. 924 impune respectarea unui set de reguli generale, care va permite functionarea unitatilor alimentare si dupa 1 ianuarie 2007, asa-numitul pachet minimal sau pachet elementar. Regulile sint obligatorii, neindeplinirea lor atragind de la sine suspendarea definitiva a activitatii.
Daca pe alte domenii de activitate, cum ar fi carnea sau laptele, pregatirea pentru integrare a inceput cu mult timp inainte, pentru aceste domenii existind si programe de finantare nerambursabila, pentru morarit si panificatie lucrurile nu sint chiar roze. Acest sector nu a beneficiat nici de programe de finantare, nici de o perioada de tranzitie. Drept urmare, cu doar citeva zile inainte de data scadenta, de comun acord, autoritati, agenti economici si organizatii profesionale care ii reprezinta, au concluzionat: in Romania, sectorul morarit - panificatie nu e pregatit sa fata normelor europene.
Un raport al DSVSA Braila, realizat luna trecuta, arata ca nici in Braila situatia nu e mai buna, adica la nivel de judet pachetul minimal de reguli este respecat in doar 5% din unitati. Cu alte cuvinte, la 1 octombrie ar trebui inchise fara nici un drept de apel restul de 95%. Oficialii europeni dau insa dovada de intelegere. Constientizind socul social pe care l-ar produce inchiderea brusca a acestor unitati ei recomanda inspectorilor romani exigenta ponderata pina la 31 decembrie 2006. Cu alte cuvinte, acolo unde patronii dau dovada de bunavointa si demonstreaza ca au demarat programe de reabilitare - modernizare cu termen de finalizare cel tirziu 31 decembrie, sa nu dispuna, deocamdata, sistarea activitatii. Dupa 1 ianuarie 2007 insa, nu va mai fi acceptata nici o scuza.
Cele mai multe probleme sint la mori
In judetul Braila functioneaza, pe acest sector, 89 de unitati. Dintre acestea, 9 indeplinesc standardele de igiena, circa 40 au demarate programe, iar restul mai au la dispozitie trei luni pentru a se decide daca investesc in reabilitare sau se reorienteaza spre un alt sector. Concret, avem in judet 22 de mori, din care 19 in mediul rural si 3 in municipiu, si 67 de brutarii - patiserii, din care 16 in mediul rural si 51 in municipiu. Pericolul sistarii definitive a activitatii planeaza, dupa cum sustine conducerea DSVSA, indeosebi asupra morilor din mediul rural, complet depasite si a caror reabilitare ar costa mult prea mult fata de profitul pe care l-ar putea aduce. "Este vorba despre un pachet minimal de reguli ce trebuie respectate si fara de care continuarea activitatii nici nu intra in discutie. Unii agenti economici au inteles mesajul nostru si au inceput deja lucrarile de reabilitare si modernizare a sectiilor, altii nu. Trebuie insa sa se inteleaga ca nu mai incap dicutiile, nu exista alta solutie. Respecta regulile, bine. Nu, se inchid. Sint reguli elementare si putine unitati nu ar putea sa le puna in practica. Ma gindesc aici doar la micile mori din mediul rural care chiar nu pot fi aduse la standarde pentru ca investitiile sint mari in comparatie cu numarul lor de clienti, cu volumul de lucru. De fapt cele mai multe probleme sint la mori, pentru ca in brutarii si patiserii conditiile minime de igiena sint indeplinite in cele mai multe cazuri", a declarat Lorin Hanu, director executiv adjunct al DSVSA Braila.
Implementarea HACCP este obligatia agentului economic
De fapt, HG nr. 924 impune, in primul rind, o serie de principii generale, ce pot fi usor adaptate apoi in functie de specificul fiecarei activitati, capacitatea de productie, gradul de tehnologizare etc. De capatii ramine insa principiul conform caruia responsabilitatea primara pentru siguranta alimentelor apartine operatorului cu activitate in domeniul alimentar. El este obligat sa asigure siguranta alimentelor pe tot lantul alimentar. Tot obligatia agentului economic este si aceea de a implementa sistemul HACCP, impreuna cu aplicarea bunelor practici de productie. HACCP inseamna "Hazard Analysis. Critical Control Points", adica "Analiza riscurilor. Puncte Critice de Control".
"HACCP este un mijloc eficient de garantare a sigurantei produselor alimentare, permitind asigurarea totala impotriva contaminarii bacteriene si cu virusi patogeni, impotriva toxinelor si pericolelor chimice sau fizice, care ar putea cauza imbolnavirea consumatorilor. Legislatia europeana prevede aplicarea HACCP in toate unitatile implicate in productia, transportul, depozitarea si servirea alimentelor", a mai spus Hanu.
Si, totusi, in practica, regulile impuse de UE nu sint deloc drastice. HG nr. 924 nu face decit sa impuna conditii "de bun simt" in primul rind, care tin in mare parte de asigurarea curateniei si igienei.
