• judeţul nostru nu poate să-şi onoreze obligaţiile de plată la pensiile brăilenilor exclusiv din contribuţia la CASS a salariaţilor şi a angajatorilor locali • la fiecare 100 lei pensie, economia locală poate susţine doar cu 42 lei aceste plăţi, în timp ce diferenţa vine de la stat • Brăila face parte dintr-un lot de aproape 20 de judeţe, în care deficitul la pensii depăşeşte 50%, în condiţiile în care media naţională pe deficit este de 11,5% • doar Bucureştiul alături de judeţele Ilfov, Timiş, Cluj şi Sibiu sunt în stare să-şi acopere, din contribuţiile pentru CASS, plăţile la pensii • pe ultimul loc la nivel naţional se află judeţul Teleorman
Brăila, pe deficit acut la fondul de pensii. Fiecare 100 lei pensie plătită acum unui brăilean nu se acoperă nici la jumătate din contribuţia efectivă a salariaţilor şi angajatorilor din judeţul nostru. În fiecare lună pensionarii brăileni au de încasat undeva la 76 - 77 milioane lei, în timp ce din contribuţiile CASS se strâng numai 33 - 34 milioane lei lunar. Ca o paranteză, pensia medie în judeţul nostru este undeva la 920 lei. Revenind la problema deficitului, facem parte, practic, dintr-un pluton de aproape 20 de judeţe unde gradul de acoperire a pensiilor din contribuţiile la fondul special este mai mic de 50%. Cele mai multe sunt concentrate pe zona geografică a Moldovei, Munteniei şi Olteniei, unde de altfel, de-a lungul anilor, s-a votat la capu' gol cu PSD, fiind practic cunoscute drept fiefuri cu state vechi ale social-democraţilor. La polul opus, sunt doar 4 judeţe unde se înregistrează în mod constant excedent în balanţa fondului de pensie: Ilfovul, Sibiul, Clujul şi Timişul, la care se adaugă, evident, Bucureştiul. Vă prezentăm în cele ce urmează o analiză marca “Obiectiv Vocea Brăilei” care-şi propune să vă arate cum stau lucrurile în balanţa judeţeană a contribuţiei la fondul special raportat la pensiile plătite.
Brăila, la coada clasamentului
Suntem la coada clasamentului la nivel naţional şi pe ultimul loc la nivel regional din punct de vedere al raportului între contribuţiile efective la fondul special de asigurări sociale de stat (CASS) şi pensiile totale plătite. Cea mai recentă statistică disponibilă în acest sens, aferentă lunii iunie, arată clar că Brăila este pe deficit acut prin prisma celor doi indicatori socio-economici. Datele postate pe pagina web a Casei Naţionale de Pensii arată că pe întreg primul semestru al anului în curs, efortul financiar necesar susţinerii plăţilor în sistemului public de pensii numai în judeţul nostru, cu tot cu pensionarii din agricultură, se ridică undeva la aproape 460,72 milioane lei, în timp ce contribuţia efectivă a salariaţilor şi angajatorilor din judeţul nostru, aferentă aceleiaşi perioade, este de doar 193,33 milioane lei. Practic, discutăm aici de un grad de acoperire a pensiilor de numai 42%, ceea ce înseamnă că la fiecare 100 lei pensie pe care o încasează un brăilean contribuţia locală a tuturor celor care muncesc este de 42 de lei, diferenţa fiind acoperită direct şi indirect de la bugetul de stat. Cu acest procent, suntem pe ultimul loc între judeţele din regiunea de dezvoltare din care facem parte. Cel mai bine la acest capitol stă, aşa cum era de aşteptat, Constanţa unde gradul de acoperire este de aproape 69,5%, urmează judeţul Tulcea - 60,6%, apoi sub media regională (52,3%) vine Vrancea cu 49,4%, pe locul IV este Galaţiul cu 48,8%, iar pe V - Buzău cu grad de acoperire 43,4%. Brăila închide, după cum spuneam, clasamentul regional cu 41,9%. Dacă schimbăm indicele şi luăm ca bază sumele efectiv virate la fondul special CASS, ordinea de mai sus se modifică în sensul că rămâne pe primul loc Constanţa în cazul căreia contribuţia pe primele 6 luni este de 627,8 milioane lei (pensii totale 903,6 milioane lei), dar pe locul doi urcă Galaţi cu 409,3 milioane lei (pensii totale - 838,9 milioane lei), urmat de Buzău - 262,5 milioane lei (604,7 milioane lei - pensii totale), Brăila - 193,3 milioane lei (460,7 milioane lei - pensii totale), Vrancea - 180,4 milioane lei (365,4 milioane lei - pensii totale) şi, în fine, Tulcea - 149,4 milioane lei (246,4 milioane lei - pensii totale).
Doar 4 sunt norocoase
Şi dacă tot suntem la capitolul cifre, iată cum se prezintă situaţia balanţei la nivel naţional în cea mai recentă lună de raportare, potrivit aceloraşi date ale CNP: necesarul de plată a pensiilor la luna iunie 2017 era de 4,74 miliarde lei, raportat la o contribuţie efectivă la CASS de 4,193 miliarde lei (rezultat din formula: fond total de salarii de 15,944 miliarde înmulţit cu 26,3% contribuţia cumulată angajator-angajat la fondul special). Rezultă, aşadar, un deficit de 11,5% sau altfel spus un grad de acoperire de 88,5%. Câte judeţe sunt peste această medie? În afară de capitală (Bucureşti grad de acoperire 232,2%) şi judeţele Ilfov - 232,5%, Timiş - 139,1%, Cluj - 116,5% şi Sibiu - 120,4%, doar Aradul mai reuşeşte această performanţă cu 91%. Cum stau la acest capitol judeţe mai dezvoltate ca noi precum Braşov, Prahova ori Argeş? Aceeaşi statistică arată că Braşovul, de exemplu, reuşeşte să asigure resursele pentru acoperirea necesarului fondului lunar de pensii în proporţie de 85,4%, în timp ce Prahova, doar 60,8 %, iar Argeşul - 79%. Judeţele cu cel mai mic grad de acoperire sunt Caraş-Severin - 38,5%, Hunedoara - 37,1%, Mehedinţi - 33% şi Teleorman - 30,2%. Dacă ne ducem cu un an în urmă, adică la datele aferente lunii iunie 2016 când încă nu se majorase punctul de pensie şi nici pragul minim al pensiei plătite în România, vom observa că, per total, procentele sunt cam aceleaşi, ceea ce poate fi interpretat ca un semnal că plata pensiilor este o povară din ce în ce mai mare pentru contributorii la acest fond special, adică pentru noi, cei care încă mai suntem în câmpul muncii, iar efortul direct sau indirect de la bugetul de stat din care se tot completează deficitul naţional la fondul de pensii creşte şi tot creşte. Însă în lipsa unei creşteri economice reale, nu doar pe hârtie, gaura se tot adânceşte. Mai adăugăm aici şi pensionarii de lux, mai precis pensiile de serviciu dobândite prin legi speciale, care apropo, numai în iunie, la nivel naţional se ridicau undeva la circa 358,8 milioane lei din care 258,7 milioane lei numai de la bugetul de stat restul de la bugetul CASS, şi avem un tablou complet al dezastrului.
Jumătate dintre pensionarii brăileni, sub nivelul unui venit decent
Revenind la judeţul nostru, potrivit unei statistici a Casei Judeţene de Pensii Brăila, dintr-un total de circa 86.800 de pensionari în evidenţa de plată a instituţiei, erau aproximativ 9.500 de brăileni cărora li se completează pensia calculată în urma contribuţiei efective la CASS de-a lungul activităţii până la pragul minim în plată acum, de 520 lei. De altfel, un studiu realizat de “Obiectiv Vocea Brăilei” a arătat cât de greu este pentru un brăilean, plătit la nivelul salariului mediu aferent judeţului nostru, să obţină, după o viaţă de muncă, o pensie decentă. Analiza respectivă a reliefat că un brăilean care ar fi fost remunerat până în 1990 cu salariul mediu brut la nivel naţional, după care, odată cu trecerea la economia de piaţă şi privatizarea întreprinderii, noul patron ar fi decis să-l plătească doar cu salariul minim pe economie, calculul pensiei cuvenite indică un venit de 630 - 650 lei/lunar (la valoarea actuală a punctului de pensie de 1.000 lei). Iar asta în condiţiile în care pragul minim al pensiei în România, este de 520 lei.
Aceeaşi statistică a CJP Brăila mai arată că aproape 46.300 de brăileni aveau pensii cu valori până în 1.000 lei, în timp ce alte circa 28.300 persoane se situau în tranşa 1.001 - 2.000 lei pensie lunară, iar peste 2.800 de beneficiari încasau pensii mai mari de 2.000 lei. Cât de mari, poate vă întrebaţi? Cele mai mari pensii în Brăila calculate atenţie! exclusiv pe baza contribuţiei efective la CASS au valori între 4.700 şi aproape 6.300 lei şi sunt încasate de foşti salariaţi cu funcţii de conducere din companii energetice sau din agricultură. Dar cele mai mari 10 pensii din judeţul nostru aparţin unor beneficiari ai legilor speciale, adică este vorba despre pensionarii de lux, despre care aminteam mai devreme, şi se încadrează între 13.000 lei şi circa 18.200 lei, beneficiari fiind persoane care au desfăşurat activitate în justiţie sau aviaţie.
Nouă cine ne va mai plăti pensia?
Este o întrebare care le provoacă insomnii tot mai multor români, ce mai au 20 - 30 de ani până la pensionare. Temerea este justificată dacă ne gândim numai la pensiile nesimţite pe care şi le-au acordat parlamentarii, sau la promisiunile actualului Guvern privind majorarea pragului minim de pensie, ori creşterea valorii punctului de pensie.
Totuşi, promisiunile din campania electorală ale partidului aflat la guvernare s-au mai temperat, iar actualul ministru al muncii, Olguţa Vasilescu, a început să vorbească despre corecţii în legea pensiilor. “Vom face corecţii în legea pensiilor. Va fi un proces mai îndelungat pentru că sunt 5 milioane de pensii care trebuie recalculate. Nu vor fi consideraţi pensionari cei care la ora actuală sunt pe pensia socială minimă. Ei vor intra pe altă lege. Vor primi indemnizaţia pe care o primesc şi acum. A crescut de la 400 de lei, anul trecut, la 520 de lei anul acesta. Din luna ianuarie, va fi 640 de lei. Dar este foarte adevarat că nu trebuie amestecaţi cu ceilalţi pensionari, unde va fi un calcul separat, în funcţie de contributivitate”. Mai sunt în discuţie şi măsuri în legătură cu modificarea vârstei de pensionare: “Noi nu avem de gând să modificăm vârsta de pensionare. Văd că de fiecare dată se interpretează spusele mele. Nu creştem vârsta de pensionare. Rămâne cea care este în actuala lege, şi pentru femei şi pentru bărbaţi. Dar este foarte adevărat că se schimbă modalitatea de calcul pentru că acum femeile, deşi cotizează mai puţin şi lucrează mai puţini ani, ies cu o pensie mai bună decât bărbaţii şi noi vrem să echilibrăm acest lucru. (...) Este foarte adevărat că cine vrea să rămână peste vârsta de pensionare în sistem, poate să o facă, fără însă a mai putea cumula pensia cu salariul. Se poate merge până la vârsta de 70 de ani”, a mai spus oficialul de la Ministerul Muncii.
Statistica judeţului nostru
Iată cum arată, pe scurt, indicatorii privind forţa de muncă, nivelul de salarizare şi pensiile aferenţi judeţului nostru, valabili la luna iulie 2017.
Efectivul salariaţilor la finele lunii de raportare era de 68.843 persoane, în uşoară creştere faţă de luna iunie, cei mai mulţi fiind angajaţi în domeniul servicii, precum şi în industrie şi construcţii.
Câştigul salarial mediu net la nivelul judeţului era de 1.859 lei.
Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat în trimestrul II 2017 a
fost de 79.149 persoane, reprezentând 1,7% din numărul total al pensionarilor de asigurări sociale de stat pe ţară (4.673 mii persoane). Numărul acestora a scăzut cu 106 persoane faţă de trimestrul precedent şi cu 47 persoane faţă de trimestrul corespunzător al anului 2016.
Pensia medie lunară în trimestrul II 2017 a fost de 920 lei, cu 6,3% mai mică faţă de cea înregistrată la nivel naţional (982 lei).
În continuare sporul natural al populaţiei judeţului este negativ, adică naşterile sunt mai puţine decât decesele cu 128 de cazuri, faţă de minus 114 cazuri la nivelul lunii iulie 2016.
