Noi acuzaţii sunt aduse la adresa Penitenciarului Brăila de către Dumitru Gîrbăcea, cel care depune eforturi pentru a-i ajuta pe deţinuţi să beneficieze de anumite drepturi. De data aceasta, reprezentantul Consiliului Local al Tinerilor îşi exprimă nemulţumirea vizavi de modul în care sunt scoşi deţinuţii la muncă. El spune că din 500 de persoane private de libertate, 300 pot munci fără probleme, însă doar în jur de 30 desfăşoară activităţi în afara unităţii de detenţie, la diverşi agenţi economici. Gîrbăcea spune că penitenciarul ar putea câştiga 40.000 euro pe lună, însă nimeni nu depune eforturi pentru a atrage potenţiali angajatori şi a beneficia de avantaje financiare. Ele a scos în evidenţă şi avantajele pentru angajatori, în cazul angajării deţinuţilor. Conform legii, nu se plătesc contribuţii salariale la bugetul de stat şi angajatorii beneficiază de deducerea TVA-ului înscris pe factură. În plus, beneficiază de o forţă de muncă constantă. "La Penitenciarul Brăila, dacă ar munci 300 deţinuţi x 600 ron, rezultă 180.000 ron pe lună, respectiv aproximativ 40.000 euro. La PNT Brăila există în jur de 500 de deţinuţi şi în jur de 50-60 lucrează în interior, iar aproximativ 30-40 deţinuţi lucrează la 2-3 operatori economici. Ar fi disponibili în jur de 400 de deţinuţi, însă reţinând că o parte suferă de diverse afecţiuni sau au rapoarte de indisciplină, în jur de o sută, mai rămân circa 300 de deţinuţi disponibili pentru a presta activităţi lucrative. Dar nu există criterii de performanţă pentru directorii din penitenciare şi astfel nu există niciun interes ca cei din conducere să se preocupe de angajarea deţinuţilor la diverse societăţi. Procesul de reabilitare şi reintegrare a deţinutului devine eficient dacă deţinuţii vor fi implicaţi în activităţi lucrative", a declarat Dumitru Gîrbăcea.
Agenţii economici nu prea se îngrămădesc să angajeze deţinuţi
Legat de acuzaţiile aduse, am cerut un punct de vedere la Penitenciarul Brăila, iar în răspunsul transmis ni s-a explicat de ce nu lucrează atât de multe persoane private de libertate la agenţi economici. Potrivit informaţiilor transmise, la momentul actual sunt folosiţi la muncă un număr de 130 deţinuţi, din care 99 desfăşoară activităţi cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului, iar 31 desfăşoară activităţi în regim de prestări servicii la operatori economici. "Penitenciarul Brăila se preocupă permanent de atragerea de beneficiari ai forţei de muncă speciale, prin intermediul personalului specializat în acest domeniu, contactând în acest sens diverşi operatori economici pentru a le prezenta oferta de muncă de care dispunem (condiţii, tarife etc.). Serviciile noastre acoperă o gamă diversă de activităţi: lucrări în agricultură (prăşit manual, irigat, recoltat), gospodărire comunală (curăţat parcuri şi spaţii verzi, amenajat şi curăţat străzi, activităţi de amenajare, curăţenie şi întreţinere a spaţiilor verzi) cât şi la activităţi auxiliare muncii necalificate (săpat şanţuri, recuperarea deşeurilor şi reciclarea acestora, lucrări de curăţenie, manipulat materiale, etc.)
Precizăm că obiectul de activitate al celor mai mulţi operatori economici vizează munci, în regim sezonier, cum ar fi cele din domeniul agricol, fiind necesară forţă de muncă specială doar vara şi toamna", se arată în răspunsul primit de la cms. şef Simona Kober, purtător de cuvânt al Penitenciarului Brăila.
În prezent, unitatea de detenţie are încheiate contracte de prestări servicii cu 6 agenţi economici, dar din cauza situaţiei economice precare a zonei de dispunere a locului de detenţie, momentan, se desfăşoară activităţi în regim de prestări servicii doar cu 2 operatori economici. Ni s-a transmis şi faptul că se angajează un număr atât de mic de persoane din unitate, întrucât situaţia economică la nivelul judeţului nu este una foarte bună, rata şomajului fiind destul de ridicată. De asemenea, există încă la nivelul potenţialilor angajatori o reticenţă cu privire la angajarea deţinuţilor.
În conformitate cu Legea 254/2013, pentru activităţi cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului, persoana privată de libertate nu este remunerată. Legat de repartizarea veniturilor încasate din munca la agenţi economici, legea prevede că 40% din venit revine persoanei condamnate. Restul de 60% din venit revine administraţiei penitenciarului, constituind venituri proprii care se încasează, se contabilizează şi se utilizează potrivit dispoziţiilor legale privind finanţele publice. "Veniturile obţinute prin munca desfăşurată de deţinuţi sunt folosite, în general, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie", a transmis conducerea penitenciarului.
