A trecut intii o boare pe deasupra viilor românesti in floare. Si, pina la urma, a furat de prin ponoare portiuni intregi de drumuri, cai ferate si alte bucati insemnate de infrastructura, ca sa nu mai vorbim de bunurile atitor oameni. Ce a fost la noi e nimic pe linga ce-au patit americanii, prinsi din nou dormind pe-o ureche. Si nu se grabesc sa recunoasca! Iar or sa scrie ziarele, atunci cind s-or trezi si ele, ca uraganul Katrina a schimbat lumea. Si asta taman la implinirea a patru ani de la ?bombardamentul? din 11 septembrie 2001. Stranie coincidenta. Distrugerile au avut un impact inca greu de evaluat asupra celui mai mare consumator de resurse petroliere din lume. Se stie ca cea mai mica tresarire a economiei americane genereaza un mic cutremur pe piata petrolului. Daramite acum, cind tocmai se anuntase ca America cea hulpava cumpara nu numai de la producatorii de titei, ci chiar si de la europeni ? care inseamna o piata ceva mai scumpa. Nu conteaza ca destui consumatori repornesc vreo termocentrala pe carbuni ori mai dau drumul la vreun reactor nuclear, piata energiei se scumpeste pe zi ce trece, iar facturile se ingreuneaza tot mai mult, riscind sa devina mici pietre de moara. Si din ce in ce mai multe.
Cu vreo 2-3 saptamini in urma, pe cind barilul (unitatea de masura a pretioasei hidrocarburi, masurind aproximativ 115 litri) dadea semne ca vrea sa treaca de stacheta ridicata la 70 de dolari, Dinu Patriciu a prognozat ca pina la sfirsitul anului barilul va bate suta. Cunoscutul om de afaceri a facut aceasta estimare bazindu-se pe indicatorii economici in domeniu. Acum, insa, cind si domeniul meteorologic a devenit extrem de important, am putea asista la o veritabila eruptie. Polonia, de exemplu, a anuntat ca-si reduce accizele pentru ca majorarea preturilor la pompe sa nu fie prea mare. In România sint cresteri minuscule, obisnuite, de citeva sute de lei vechi pe luna, dar foarte multi cunoscatori ai lumii afacerilor sustin ca intarirea monedei nationale contrabalanseaza scumpirea benzinei. Probabil ca situatia nu va dura la nesfirsit. Dupa toate semnele pe care le-a dat BNR asta-vara, cind s-a aprovizionat din belsug cu euro de pe piata interbancara, un puseu inflationist asteapta sa ne dea un brinci serios pina la sfirsitul anului. Nu e clar inca ce anume l-ar putea declansa, dar Katrina pare a fi unul dintre motivele principale. E suficient sa ne amintim cum au grabit atacurile din 11 septembrie 2001 intrarea lumii in regresie economica. Nu-mi imaginez in ce pacoste va mai intra lumea si acum, dupa aceste mega-inundatii planetare, dar cel putin e bine ca autoritatile de la Bucuresti se arata optimiste: zic ca sintem pe val. Insa colacul de salvare a ramas pe mal.
Cu vreo 2-3 saptamini in urma, pe cind barilul (unitatea de masura a pretioasei hidrocarburi, masurind aproximativ 115 litri) dadea semne ca vrea sa treaca de stacheta ridicata la 70 de dolari, Dinu Patriciu a prognozat ca pina la sfirsitul anului barilul va bate suta. Cunoscutul om de afaceri a facut aceasta estimare bazindu-se pe indicatorii economici in domeniu. Acum, insa, cind si domeniul meteorologic a devenit extrem de important, am putea asista la o veritabila eruptie. Polonia, de exemplu, a anuntat ca-si reduce accizele pentru ca majorarea preturilor la pompe sa nu fie prea mare. In România sint cresteri minuscule, obisnuite, de citeva sute de lei vechi pe luna, dar foarte multi cunoscatori ai lumii afacerilor sustin ca intarirea monedei nationale contrabalanseaza scumpirea benzinei. Probabil ca situatia nu va dura la nesfirsit. Dupa toate semnele pe care le-a dat BNR asta-vara, cind s-a aprovizionat din belsug cu euro de pe piata interbancara, un puseu inflationist asteapta sa ne dea un brinci serios pina la sfirsitul anului. Nu e clar inca ce anume l-ar putea declansa, dar Katrina pare a fi unul dintre motivele principale. E suficient sa ne amintim cum au grabit atacurile din 11 septembrie 2001 intrarea lumii in regresie economica. Nu-mi imaginez in ce pacoste va mai intra lumea si acum, dupa aceste mega-inundatii planetare, dar cel putin e bine ca autoritatile de la Bucuresti se arata optimiste: zic ca sintem pe val. Insa colacul de salvare a ramas pe mal.
