• asta după ce, vinerea trecută, preşedintele Turciei a semnat decretul prin care fosta bazilică ar putea fi, din nou, moschee • “Aghia Sofia” (“Sfânta Înţelepciune”) este înscrisă în patrimoniul cultural universal UNESCO încă din anul 1985 • ea a fost ridicată de Împăratul Iustinian în anul 537 d.H. şi tranformată în moschee în 1453, de către sultanul Mahomed, cuceritorul Constantinopolului • bazilica este muzeu din anul 1934
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române i-a transmis Sanctităţii Sale Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, că Patriarhia Română susţine păstrarea statutului de muzeu pentru Bazilica Sfânta Sofia din Constantinopol - Noua Romă, cunoscută sub numele grecesc de “Aghia Sofia” (“Sfânta Înţelepciune”). Asta în contextul în care, vinerea trecută, preşedintele Turciei, Recep Tyyip Erdogan, a semnat decretul prin care Bazilica Sfânta Sofia din Istanbul ar putea fi, din nou, moschee. Măsura vine după ce o instanţă din Turcia a revocat statutul de muzeu al sitului (dobândit încă din anul 1934), aceasta putând fi transformată în lăcaş de cult musulman.
Patriarhia Ecumenică a fost prima care a cerut autorităţilor din Turcia să păstreze statutul actual de muzeu pentru acest monument excepţional.
Redăm în continuare comunicatul integral al Sectorului Relaţii bisericeşti, interreligiose şi comunităţi bisericeşti externe cu privire la mesajul Părintelui Patriarh:
“În data de 8 iulie 2020, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat o scrisoare Sanctităţii Sale Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului - Noua Romă, Patriarh Ecumenic, în care exprimă susţinerea Patriarhiei Române pentru menţinerea statutului actual al Bazilicii Sfânta Sofia din Constantinopol, ca muzeu. Demersul Patriarhiei Române are în vedere valoarea inestimabilă a acestei bazilici, unanim recunoscută ca simbol al credinţei şi civilizaţiei creştine şi al artei universale, ceea ce a determinat înscrierea sa, de către UNESCO, în patrimoniul cultural universal, încă din anul 1985. În acest context, Patriarhul României îşi exprimă solidaritatea cu toţi cei care apără acest simbol al Bisericii Ortodoxe universale”.
Prin demersul Bisericii Ortodoxe Române, membrii Sfântului Sinod, clerul şi întregul popor român dreptcredincios din România îşi exprimă sprijinul concret faţă de Patriarhia Ecumenică, în apărarea statutului de până acum al Basilicii Sfânta Sofia.
Ridicată în anul 537 d.H. de către Împăratul Iustinian, Bazilica Sfânta Sofia din Constantinopol este o minune arhitectonică. Cupola centrală are diametrul de 31 de metri şi înălţimea de 54 de metri, părând a fi suspendată în văzduh atunci când este luminată de cele 40 de ferestre de la bază. Catedrala este cu câţiva centimetri mai mică decât domul Pantheonului din Paris. Doar domul Bazilicii Sfântul Petru din Roma, ridicată în sec. al XVI-lea, a întrecut-o în imensitate. Se spune că slujbele ţinute în Catedrala Sfânta Sofia erau grandioase, iar participarea la una din aceste slujbe a determinat delegaţia cneazului Vladimir să opteze pentru creştinarea ruşilor de către Patriarhia de Constantinopol.
Ultima ceremonie creştină la Sfânta Sofia a fost ţinută la data de 29 mai 1453. În acel an, sultanul Mahomed, cuceritorul C-nopolului, a dat ordin ca Sfânta Sofia să fie transformată în moschee.
Înainte de decretul lui Erdogan, oficialităţi ale Patriarhiei Ecumenice şi ale Sfântului Scaun de la Roma au făcut demersuri pentru restituirea Bazilicii Sfânta Sofia către Biserica Ortodoxă.
Sfânta Sofia este locaşul cel mai impresionant şi venerabil al creştinismului. Potrivit specialiştilor, edificiul a fost deschizător de drumuri în arhitectura creştină arhaică, iar prin dimensiunile şi decoraţia de excepţie a avut menirea să transmită timpului său şi posterităţii puterea Imperiului Roman de Răsărit şi a împăratului său preacredincios. Din anul 1934, Bazilica Sfânta Sofia a devenit muzeu, fiind vizitat de milioane de turişti, creştini şi necreştini, din toată lumea.
