Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a devenit la ora actuală vedeta nr.1 de pe scena politică. După ce a iscat valuri de controverse în rândul demnitarilor, anumite aspecte ale fiind declarate drept neconstituţionale, Guvernul Boc a găsit o metodă clasică de a pecetlui problema: apelul la revizuire, revizuire care poate fi interpretată, ca să ne raportăm la un concept de conjunctură, drept un soi de "deparazitare sistemică", dat fiind "idealismul" corect politic pe care Guvernul vrea să-l introducă în aparatul legislativ al ANI. Dar să facem o scurtă recapitulare a ultimelor evenimente. Întrevederea de luni dintre Traian Băsescu şi partidele parlamentare a avut următoarea finalitate: noua lege privind declaraţiile de avere prevede secretizarea multor aspecte la capitolul bogăţiilor acumulate de demnitari, cum ar fi adresele imobilelor, numele băncilor la care îşi ţin conturile sau instituţiile de unde soţiile lor obţin venituri. Astfel, se arată în proiectul de lege aprobat luni de Guvern, demnitarii va trebui să depună două declaraţii de avere, una publică, care nu va fi altceva decât un rezumat al celeilalte, care va avea un caracter confidenţial. Ca procedură, demersul se va desfăşura contracronometru: 10 zile, atât au la dispoziţie partidele parlamentare pentru a aproba legea de funcţionare a ANI, altfel, i-a avertizat şeful statului, vor exista consecinţe negative în evaluarea pe care o va face Comisia Europeană justiţiei din România. Pasul următor: proiectul de lege va fi trimis astăzi la Camera Deputaţilor pentru dezbatere şi vot, deputaţii având la dispoziţie o singură zi pentru a depune amendamente.
"ANI a venit de cele mai multe ori cu «probe subţiri»"
Pe marginea acestui subiect, i-am contactat în cursul zilei de ieri pe câţiva dintre parlamentarii brăileni pentru a afla punctul de vedere al acestora vizavi de următoarele aspecte: 1. dacă în ceea ce priveşte declaraţiile de avere pledează pentru transparenţă totală sau semisecretizare; 2. dacă ANI este o justiţie paralelă, după cum a fost acuzată de multe voci ale politicii; 3. dacă ANI este pasibilă de a fi folosită doar pentru reglarea vendetelor politice.
Cristian Rizea, deputat PSD de Brăila, respectând ad-literam poziţia căpeteniilor de la centru, a subscris pentru transparenţa totală a declaraţiilor de avere, însă este de părere că, până în prezent, ANI poate fi bănuită de anumite implicaţii politice, din moment ce, susţine social-democratul, multe dintre sesizările trimise către agenţie au scăpat de cele mai multe ori neverificate. "Noi suntem pentru o poziţie transparentă, pentru ca această instituţie să aibă ocazia de a funcţiona perfect. Însă, până acum, am văzut multe sesizări neverificate. N-am văzut nicio problemă care să fi fost soluţionată după cum a vrut ANI. De ce? Păi, tocmai pentru că în instanţă ANI a venit de cele mai multe ori cu «probe subţiri», ca să folosesc un limbaj avocăţesc. Aş vrea să văd şi eu, să-mi arate cineva, că i s-a dat dreptate ANI", ne-a explicat Rizea, precizând că, personal, nu este la curent cu existenţa vreunui fals în declaraţiile de avere ale politicienilor, ci mai degrabă omisiuni.
"O interfaţă între aspectul de legalitate şi moralitate"
"Din capul locului sunt pentru transparenţă totală!", ne-a declarat senatorul PSD de Brăila Ion Rotaru, explicând, printre altele, că noua variantă ANI, în opinia lui, stă ceva mai bine sub aspectul procedurii, în sensul eliminării verdictului-fulger: "Pe noua procedură se pare că intervine o modificare procedurală. Dacă până acum ANI dădea verdicte, de acum încolo, din câte am înţeles, politicianul va fi chemat la agenţie, i se vor cere explicaţii, va fi cercetat şi se va putea apăra. Eu cred că e mult mai corect aşa, deoarece ANI este un organism moral, de integritate, o interfaţă între aspectul de legalitate şi moralitate, şi nu un aparat decizional. Eu susţin ideea existenţei ANI, chiar dacă e un organism care nu există în toate ţările Uniunii Europene. Cred, totuşi, că este un organism bun, care poate duce la însănătoşirea societăţii, mai ales a aspectului ei politic".
ANI ca etichetă
Tot pentru transparenţă pledează şi deputatul brăilean Diana Tuşa, şeful PNL Brăila, deoarece "în condiţiile în care ANI numai integră nu e, asta-i singura alternativă posibilă". În ce priveşte dilema "este sau nu ANI o justiţie paralelă?", Tuşa ne-a explicat că pe lângă faptul că instituţia a fost profilată până-n prezent doar pe aplicarea etichetelor, eliminând din calcul prezumţia de nevinovăţie, există şi cazuri în care, în mod ciudat, a omis să se pronunţe. În acest sens, deputatul liberal l-a dat drept exemplu pe deputatul PDL Brăila, Eugen Bădălan, despre care susţine că anul trecut acesta s-a aflat într-o stare de incompatibilitate, dar că ANI, nici până la această oră, nu s-a pronunţat vizavi de acest caz: "Am sesizat acum un an ANI pentru un caz de incompatibilitate în ceea ce-l priveşte pe Bădălan, dar până în prezent acesta n-a primit niciun rezultat".
Amintim că, în aprilie 2009, Diana Tuşa l-a acuzat pe Eugen Bădălan cum că ar fi incompatibil cu calitatea de parlamentar din cauza unei autorizaţii pe persoană fizică pe care o deţinea la acea vreme. Reacţia lui Bădălan la acea dată: deputatul a explicat că el nu a desfăşurat niciodată astfel de activităţi, etichetând totul drept un atac la adresa PDL.
Obiectele de artă din declaraţiile de avere ar trebui secretizate
"Domnule, eu care nu am ce ascunde, sunt pentru transparenţă totală, dar dat fiind că sunt colegi care au obiecte de artă şi bijuterii, cred că acestea ar trebui secretizate", a declarat deputatul PDL de Brăila, Viorel Balcan, precizând că, în opinia lui, chiar dacă anumiţi reprezentanţi ai ANI au făcut justiţie pe cont propriu, aceasta nu poate fi catalogată drept o justiţie paralelă. În ce priveşte pericolul ca instituţia să fie folosită pe post de armă politică, Balcan a respins categoric această ipoteză. "Eu nu cred! Ţara are nevoie de o astfel de instituţie!", a concluzionat democrat-liberalul.
