* chiar dacă, ieri, până la închiderea ediției print a cotidianului ”Obiectiv - Vocea Brăilei”, situația încă nu era clară în privința împărțirii mandatelor parlamentare în județul nostru, ca urmare a scorului obținut, surse politice de încredere dădeau deja o variantă drept 99% sigură * mai exact, PSD Brăila cu un post de senator și 3 de deputați, PNL cu un post de deputat și AUR cu unul de deputat și celălalt loc de senator * la nivel național, rezultatele oficiale parțiale anunțate de Biroul Electoral Central după numărarea a 96,41% din voturi dădeau PSD cu 30%, PNL - 25%, USR - 15%, AUR - 8,7%, UDMR - 6%, Pro România în afara Parlamentului, iar PMP la limită
Schema viitorilor șapte parlamentari ai Brăilei era anunțată, ieri, pe surse, drept 99% sigură și arăta în felul următor: PSD Brăila - 1 mandat de senator și 3 de deputați, PNL - 1 post de deputat și AUR - 1 mandat de senator și unul de deputat. Până la ora închiderii ediției print de ieri a cotidianului ”Obiectiv - Vocea Brăilei” lucrurile încă nu se clarificaseră la nivel oficial, însă mai multe surse politice dădeau această variantă drept sigură în proporție de 99%. Astfel, mergând pe aceste considerente, redactorii noștri au încercat să facă o scurtă prezentare a viitorilor șapte parlamentari de Brăila.
Tabăra PSD: Rotaru, Mircea, Niță și Paladi
Pentru postul de senator din partea PSD Brăila, s-a înscris Ion Rotaru, președintele organizației județene. Acesta are 67 de ani, este născut la Bordei Verde, căsătorit, de profesie jurist. Rotaru este senator de Brăila din 2008 și până în prezent. Înainte de Revoluție, acesta a fost cadru PCR și a activat la Consiliul Județean UTC/PCR, după cum specifică personal, în biografia urcată pe site-ul Senatului. După 1990 a fost consilier juridic la UJCAP Brăila, SC Constructorul Brăila, până în 2001 consilier judridic și director la SC Imcar Trade SRL și SC Ador Cons SRL, între 2001 - 2004 a fost director general, director executiv la Casa Județeană de Pensii Brăila, între 2004-2008 - președinte al Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) Brăila, de asemenea între 2006 - 2008, director la Societatea de Asigurare Reasigurare ARDAF SA, București. Rotaru s-a pensionat în 2018. Senatorul a devenit președinte al PSD Brăila în contextul în care Gheorghe Bunea Stancu (fostul șef al CJ Brăila) a avut probleme cu Justiția și a fost arestat. Rotaru nu a deținut funcția permanent, de atunci și până în prezent, deoarece a fost înlocuit și de actualul europarlamentar, Mihai Tudose, pentru o perioadă, după care a reluat ”frâiele” organizației, însă doar ca interimar. În prezent, Rotaru este președintele plin al PSD Brăila.
În Parlament, a fost membru al Comisiei pentru muncă și face parte din grupurile de prietenie cu parlamentele Emiratelor Arabe Unite, Federației Ruse și Letonia. Acesta bifează 92 de inițiative legislative, 35 de declarații politice, 67 de întrebări, 63 de interpelări, 2 interpelări la premierul României, 288 de luări de cuvânt în plen și 6 moțiuni.
Cele trei locuri de deputați ar urma să fie ocupate de către candidații de pe primele poziții ale listei PSD de la Alegerile Parlamentare. Astfel, în ordine:
Florin Mircea (40 ani), este căsătorit, de profesie economist și are diplomă de master în administrație publică. Fost Consilier județean PSD Brăila între 2008 - mai 2019, acesta este cel mai bine cunoscut pentru perioada, destul de îndelungată, în care a lucrat și a fost director general în cadrul Regiei Autonome “Administrația Zonei Libere Brăila”. Din iunie 2019, Mircea și-a luat în primire mandatul de deputat, înlocuindu-l pe actualul europarlamentar Mihai Tudose în Camera Deputaților. În perioada scurtă în care a activat în Parlamentul României, acesta s-a lăudat cu 15 propuneri legislative, dintre care 3 promulgate legi, 5 luări de cuvânt în ședințe, 1 interpelare și 6 moțiuni. În mandatul trecut a fost membru în Comisia pentru transporturi și infrastructură. De asemenea, în Comisia parlamentară de anchetă privind situația cazurilor de copii dispăruți
Nicu Niță are 64 de ani și este PSD-ist cu state vechi (simpatizant din 1993 și membru activ din 2000), în prezent fiind vicepreședinte al social-democraților brăileni. Acesta este licențiat în drept, la Universitatea Ecologică din București (2003-2007). De asemenea, are o diplomă de master în dreptul informației și al securității private (2008-2010). Din 1977 până în 1992 a fost antrenor motociclism. Din 1992 până în 2001 a fost asociat unic al societății Brai-Niță SRL Brăila; în perioada 2001 - 2004 a fost director la SC Taxi Internațional Brai-Niță SRL; în 2004-2009 director general la SC Brai-NIță SRL (comerț, agricultură, transport intern și internațional).În perioada iunie 2012 - decembrie 2016, a fost consilier județean din partea PSD. În 2016, din septembrie până în decembrie, acesta a fost președinte al ATOP Brăila, iar din decembrie 2016 și până în prezent a activat în Parlamentul României.
În mandatul trecut, Niță a fost membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice. De asemenea, a făcut parte din grupurile de prietenie cu Parlamentele din Costa Rica, Congo, Cambodgia, Japonia și Slovenia. Potrivit datelor de pe site-ul Camerei Deputaților, în mandatul trecut acesta a avut 149 de propuneri legislative, din care 65 au fost promulgate legi, 30 de luări de cuvânt, 10 declarații politice, 17 întrebări și interpelări și 7 moțiuni.
George Paladi are 41 de ani, este căsătorit, de profesie inginer. Acesta este finul europarlamentarului Mihai Tudose și cel mai bine cunoscut pentru perioada în care a ocupat funcția de prefect al județului Brăila, în perioada 2017-2019, mandatul său fiind strâns legat de gestionarea crizei pestei porcine din județul nostru. Înainte de a deveni funcționar public, acesta a declarat că și-a desfășurat activitatea în mediul privat. Paladi a fost detașat în 2017 pe fotoliul de prefect din cel de comisar grad I superior la Protecția Consumatorului și a ocupat funcția până în decembrie, anul trecut. În prezent, este consilier județean, ca urmare a faptului că s-a aflat pe lista PSD la Alegerile Locale și mandatul său a fost validat.
Tabăra PNL, pe mâna lui Alexandru Popa
Pe prima poziție a listei PNL Brăila la Camera Deputaților s-a aflat Alexandru Popa. Acesta are 30 de ani, este de profesie inginer agronom, este căsătorit, are două fetițe și este cel mai bine cunoscut drept fiul primarului din comuna Cireșu, liberalul Radu Popa. De asemenea, numele său a fost legat în anii trecuți de o serie de scandaluri în județ, unele dintre ele lăsându-se chiar cu bătăi, amenințări și diferite conflicte. În timpul campaniei electorale, Popa a ținut să sublinieze că are cazierul curat și că nu a fost găsit vinovat în nicunul dintre aceste episoade neplăcute din trecutul său. De asemenea, în campania electorală au circulat pe rețelele de socializare o serie de filmări în care Popa apărea în localuri, alături de prieteni, unde asculta manele și primea dedicații live. Dincolo de aceste aspecte, Popa a precizat în campania electorală că este absolvent al Facultății de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, că are două master-uri în Protecția Plantelor și în Accesarea de Fonduri europene, subliniind totodată că lucrează la teza sa de Doctorat, care este o cercetare tot în domeniul agricol. Popa a ținut să precizeze că și-a pornit afacerile pe cont propriu în urmă cu 7 ani, iar în prezent conduce un grup de firme cu profil agricol cu 32 de angajați și o cooperativă de achiziții cereale în Brăila, pe care tot el a și înființat-o. Liberalul s-a mai lăudat că a reușit să atragă în județul Brăila fonduri europene în valoare de 12 milioane de euro, 9 dintre proiecte fiind deja finalizate, iar 5 în curs de implementare. Tot acesta a ținut să puncteze că nu a făcut niciodată afaceri cu statul și că și-a dorit să ajungă în Parlamentul României după ce a întâmpinat o serie de piedici în activitățile desfășurate la societățile pe care le conduce.
Tabăra AUR: Andrei Hangan la Senat și Ciprian Ciubuc la Cameră
Pe prima poziție a listei Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) de la Senat s-a aflat Andrei Hangan. Acesta nu a putut fi contactat personal de redactorii ”Obiectiv - Vocea Brăilei” deoarece, în prezent, se află internat în spital, având anumite probleme de sănătate, după cum ne-a declarat colegul său de partid, Ciprian Ciubuc. Potrivit lui Ciubuc, Hangan are 39 de ani, este inginer de profesie, om de afaceri, a dezvoltat o vinărie în Orhei, Chișinău, și în prezent administrează două restaurante și urmează să deschidă unul și în Brăila.
Pe poziția 1 a listei AUR la Cameră se află Ciprian Ciubuc (35 de ani). De altfel, dintr-un comunicat de presă al AUR primit pe adresa redacției în luna octombrie (date pe care le-am prezentat și la momentul anunțării tuturor candidaților din Brăila), am aflat că Ciubuc este de profesie inginer, în prezent antreprenor și specialist imobiliar pentru segmentul rezidențial. În 1899, străbunicii lui Ciubuc, greci la origine, viticultori în Brăila, au plecat în Basarabia, unde au pus bazele unei plantații de viță de vie. Cu acesta, redactorii ”Obiectiv - Vocea Brăilei” au avut ocazia să vorbească, astfel că întrebându-l de ce anume a ales să candideze din partea județului nostru, Ciubuc a invocat originile sale.
”Eu mă trag dintr-un neam de greci din Brăila. Străbunicii mei au fost greci, născuți în Brăila și după Marea Unirea au plecat la Chișinău, și-au cumpărat 400 ha de teren și au fost viticultori. (...) Erau oameni de viță, vorbeau trei - patru limbi străine. De altfel, și eu sunt vorbitor de patru limbi străine în afară de română. Sunt inginer de meserie, om de afaceri. (...) Nu am avut o miză din a deveni deputat. Scopul meu a fost ca AUR să crescă, să conving cât mai mulți brăileni să aibă încredere în acest partid și să intrăm în Parlament, să ajut partidul la nivel național. Pentru că George Simion, candidând ca independent la Europarlamentare, a luat undeva la 4.000 de voturi pe Brăila. Atunci am vrut să ridic ștacheta. Obiectivul a fost 10.000 de voturi, dar sunt mulțumit și cu asta, într-un timp atât de scurt și cu buget limitat”, a declarat Ciubuc.
Cât despre planurile sale și ale AUR pentru Parlamentul României, sursa citată a afirmat: ”Prima condiție AUR va fi interzicerea defrișării pădurilor, a doua va fi apărarea intereselor românilor din Diaspora și din provinciile istorice. Basarabia, sudul Basarabiei - Ucraina, românii din Cernăuți și din Timoc. Și din provinciile istorice ale României. Pentru că în ultimii ani se duce o politică de deznaționalizare a României și statul nu face nimic pentru apărarea acestor români. Nu vom face alianțe cu nimeni. Nu vrem să dezamăgim oamenii. Suntem un partid tânăr. Vom vota doar legi în interesul românilor. Vom vota legi în apărarea producătorilor români, vom vota legi ca statul român să aibă controlul resurselor. Și resursele să servească interesul național, interesul românilor. Pe lângă aceste obiective și condiții pe care le vom pune eventualului guvern, vom lupta în Parlament pentru oprirea traseismului, reducerea numărului de parlamentari. Referendumul să fie literă de lege. Parlamentul să aplice referendumul în 30 de zile. Vorbim de reducerea numărului de parlamentari. Vom susține 250 - 300 de parlamentari. Vom refuza finanțarea partidelor din bani publici. Pentru că, timp de 4 ani, statul român plătește 400 milioane euro partidelor parlamentare din bani publici. Vom lupta pentru anularea acestor finanțări ale partidelor. Preferăm să construim din acești bani, să construim spitale. Partidele politice trebuie să fie finanțate de către simpatizanți. Noi, deputații AUR, vom semna o declarație prin care vom refuza pensiile speciale înainte de a intra în Parlament”.
Întrebat dacă partidul va adopta o poziție similară și va refuza finanțarea AUR de la nivel național pentru această campanie, Ciubuc a lăsat de înțeles că o asemenea variantă este luată în calcul. Acesta a precizat că toată campania AUR s-a făcut cu bani puțini, din donațiile oamenilor și ale candidaților, ținând să sublinieze că ”AUR este susținut de români în primul rând, și de oameni de bună-credință, care cred în acest partid”.
