În luna mai, proiectul privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale a fost adoptat de deputaţi. Acest proiect prevede că finanţarea campaniilor electorale se face de la bugetul de stat. Legea stipulează că partidele politice pot contracta împrumuturi în bani numai prin acte autentice notariale, sub sancţiunea nulităţii absolute, însoţite de documente de predare - primire, în contract prevăzându-se modul şi termenul de restituire a acestora. Termenul de restituire nu poate fi mai mare de trei ani. Împrumuturile în bani şi restituirea acestora se pot face numai prin virament bancar, iar împrumuturile în bani care nu sunt restituite în termenul prevăzut în contract se constituie în donaţii.
Legea partidelor
Tot în mai, deputaţii au adoptat proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice, care prevede că actul de constituire a unui partid politic poate fi semnat de cel puţin trei membri fondatori. Desemnarea de candidaţi de către un partid politic, singur sau în alianţă, nu se mai raportează la două campanii electorale parlamentare succesive, ci la două campanii electorale succesive, cu excepţia celei prezidenţiale. Un partid politic nu mai poate fi dizolvat, pe cale judecătorească, dacă nu obţine, la două alegeri generale succesive un număr de cel puţin 50.000 de voturi la nivel naţional, potrivit proiectului de lege.
Un alt proiect, care face parte din pachetul de legi electorale este şi cel privind alegerile locale care prevede, printre altele, alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin, alegerea preşedintelui consiliului judeţean de către consilierii judeţeni şi menţinerea pragului electoral de 5% pentru partidele politice. Un cetăţean al UE poate candida la viitoarele alegeri locale şi pentru funcţia de primar, până acum având acces doar la poziţiile de consilier local şi judeţean.
Cum se calculează pragul electoral
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat pe 24 iunie proiectul de lege privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. Senatorii şi deputaţii se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului repartizării proporţionale, norma de reprezentare pentru alegerea Senatului fiind de un senator la 168.000 de locuitori, iar în cazul Camerei Deputaţilor, de un deputat la 73.000 de locuitori.
De asemenea, pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară, care este calculat după cum urmează: a) 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din voturile valabil exprimate în cel puţin patru circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali, şi b) în cazul alianţelor politice şi alianţelor electorale, la pragul de 5% se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.
În lege se defineşte şi termenul de „fraudă electorală" - „orice faptă care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselor-verbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral".
Votul prin corespondenţă
Proiectul votului prin corespondenţă a fost adoptat de Camera Deputaţilor în luna octombrie. Actul normativ va fi aplicat doar la alegerile parlamentare. Politicienii au opinat că acest proiect este unul pilot şi că, în funcţie de felul în care va funcţiona la alegerile parlamentare, va fi aplicat şi la celelalte tipuri de scrutin.
Divulgarea secretului votului poate intra sub sancţiunea legii penale, la fel şi exercitarea votului în numele altei persoane - se menţionează în noua legislaţie.
Parlamentarii din Comisia pentru cod electoral au eliminat din proiectul de lege prevederea potrivit căreia cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care doresc să voteze prin corespondenţă se puteau înscrie în Registrul electoral online.
